Feminiștii și LGBT pot fi o forță comună

Feminiștii și LGBT pot fi o forță comună

Joi, în cea de-a treia zi a Festivalului comunității LGBT „Moldova Pride”, participanții au discutat despre ce au în comun mișcarea LGBT și feminismul. Oaspeții evenimentului – activistul LGBT din România, Vlad Viski, și activista feministă din Ucraina, Tamara Zlobina, au analizat alături de publicul prezent în sală, rădăcinile comune ale homofobiei, transfobiei și sexismului din societate.

Vorbitorii au lansat ideea despre nevoia diferitor grupuri vulnerabile, cum ar fi cel feminist și al persoanelor LGBT de a-și consolida eforturile pentru a lupta mai eficient pentru un bine comun- respectarea drepturilor.

„Solidaritatea este extrem de importantă și poate duce la succese avantajoase pentru ambele grupuri implicate, cum ar fi accesul la serviciile medicale, la piața muncii, sau lupta împotriva violenței”, a declarat Vlad Viski.

Activiștele feministe au spus în această ordine de idei că în Republica Moldova obțin cu greu suport până și de la alte organizații de acest gen: „Alte organizații feminist nu vor să se asocieze cu noi pentru că e o problem cu numele „feminism„. Organizațiilor de gen, pentru că așa îi zic ele, le este frică de feministele radicale și preferă să se distanțeze de noi în public”, a declarat Victoria Apostol, fondatoare a mișcării feministe din Republica Moldova.

Vorbind despre homofobia societății și reticența socială față de mișcările feministe,Tamara Zlobina a explicat că este un efort enorm pentru persoanele conservative să accepte aceste idei. Problema este că ele nu pot încadra acest tip de comportament în schemele simple formate în creier prin educația pe care au primit-o.  Pentru ei totul trebuie să fie simplu- Femeile iubesc bărbații, și invers. Când apar cuplurile homosexuale, acestea le întorc pe dos tot tabloul vieții, format până la acea etapă. Iar asta înseamnă efort pentru a-ți evalua valorile, a regândi conceptul despre lume și a aranja totul pe alte polițe. Nu este oricine capabil s-o facă.

Cât ține de educarea societății, participanții la discuție au ajuns la concluzia că sunt în egală măsură importante mișcările activiștilor, cât și acțiunile de suport ale demnitarilor și modificările legislative:

„ Statul este promotorul schimbărilor. Statul nu are voie să pună la vot drepturile minorităților, pentru că de asta se numesc minorități, că nu sunt majorități și nu pot obține drepturi prin vot. De aceea statul este responsabil de reglementarea cadrului legal, care să impună respectarea drepturilor minorităților în egală măsură”, a declarat Vlad Viski.

Doina IPATII
Video GDM