„Decalogul unei mame” din inima Angelicăi Frolov

„Decalogul unei mame” din inima Angelicăi Frolov

Angelica Frolov este activistă pentru drepturile persoanelor LGBT și se declară, totodată, feministă. A devenit mamă acum 23 de ani. Angelica ne mărturisește că în prezent știe mai multe decât atunci când l-a născut pe Alexandru. Nu îi este frică să recunoască faptul că a greșit pe alocuri, dar din aceste greșeli s-a născut decalogul său pe care a decis să-l împărtășească cu „Mămica Alăptează”.

Angelica Frolov crede cu tărie că părinții sunt cei, care formează individualitatea copilului dar, din păcate, tot ei sunt cei care îi aduc copilului cele mai mari traume psihologice.

„Am reușit să fac multe greșeli în ceea ce ține de educarea copilul meu, am folosit și metode violente de care-mi este rușine. În schimb am primit niște lecții importante pentru a păstra o relație calitativă în prezent”, ne spune cea de-a opta protagonistă a proiectului nostru.

„Decalogul unei mame” din inima Angelicăi Frolov

Porunca I –   Copilul trebuie respectat la orice vârstă. La fel îi respect alegerile, deciziile și gusturile.

Porunca II – Violența este inadmisibilă (fizică, morală, verbală, economică etc).

Porunca III – Discuțiile au loc de la egal la egal, tonul paternalist trebuie exclus.

Porunca IV – Copilul are nevoie de dragostea mea și ea nu trebuie doar arătată, dar și pronunțată. Îmi iubesc copilul necondiționat, indiferent de ce face, cum trăiește și ce simte pentru mine. Îi spun copilului că-l iubesc de fiecare dată când pot.

Porunca V – Critica este întotdeauna dureroasă, mai ales dacă vine de la propria mamă, orice critică poate fi comunicată în așa fel, încât să nu atingă demnitatea și eul copilului. Oricum, trebuie să înțeleg că critica mea nu e întotdeauna obiectivă și binevenită.

Porunca VI –  Nu dau sfaturi dacă nu sunt întrebată. Dacă înțeleg că trebuie să vin cu un sfat, îl întreb dacă vrea să-l audă.

Porunca VII –  Copilul meu face ceea ce crede el că vrea și că e bine, iar eu îl susțin în toate încercările. El știe că poate conta pe mine oricând.

Porunca VIII –  Copilul nu-mi datorează nimic. Decizia de a-i da viață îmi aparține, am făcut-o pentru că am dorit să o fac. Respectul lui pentru mine nu este o obligație a lui, trebuie să-l merit.

Porunca IX –  Libertatea feciorului meu este importantă. Controlul și supraprotecția trebuie excluse.

Porunca X –  Copilul nu este născut pentru a mă întreține la bătrânețe, el este om liber și independent, ca și mine.

Sursă: mamicaalapteaza.md