Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat, săptămâna aceasta, o hotărâre importantă în cauza Străisteanu c. Moldova, condamnând statul pentru încălcarea libertății de exprimare, garantată de Articolul 10 din Convenție.
Cazul are la bază un incident din Chișinău, în care avocata Doina-Ioana Străisteanu, cunoscută pentru implicarea în apărarea drepturilor persoanelor LGBTQ+, a fost agresată verbal de un coleg avocat, în mod repetat și violent, chiar în curtea clădirii unde aveau birourile. Agresiunile au inclus insulte homofobe explicite și amenințări, care au fost filmate și ulterior publicate de Străisteanu pe Facebook, alături de explicații despre contextul represiv și lipsa de reacție din partea autorităților.
Instanțele din Republica Moldova au tratat cazul ca pe o chestiune „privată”, impunând avocatei să șteargă postările. Acestea nu au considerat că publicarea filmărilor servește interesului public și nu au analizat echilibrul între libertatea de exprimare și dreptul la viață privată al agresorului.
CtEDO a constatat însă că publicarea era protejată de articolul 10, având în vedere contextul social sensibil și caracterul public al mesajelor homofobe. Judecătorii europeni au subliniat că autoritățile moldovene nu au făcut o analiză adecvată a drepturilor în joc și au ignorat dimensiunea de interes public a faptei, precum și rolul important al avocatei ca apărătoare a drepturilor omului.
În hotărâre, Curtea afirmă clar că:
„A existat o agresiune verbală gratuită, motivată de activitatea profesională a reclamantei și de orientarea sa sexuală presupusă. (…) Ea a acționat ca un veritabil ‘câine de pază public’ într-o dezbatere despre intoleranță și protecția minorităților.”
CtEDO a mai notat că judecătorii moldoveni au neglijat să ia în calcul impactul real al discursului de ură și nu au reușit să justifice în mod pertinent limitarea libertății de exprimare. Prin urmare, Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea articolului 10 din Convenție.
Angelica Frolov, directoare de programe la GENDERDOC-M, a comentat decizia:
„Uneori, nu doar persoanele TLGBQ au de suferit din cauza homofobiei și transfobiei, ci și specialiștii cu care colaborăm și aliații noștri devin ținte ale urii. Această decizie a CEDO este importantă pentru că transmite un mesaj clar Moldovei: prejudecățile unor judecători nu sunt doar o problemă morală, ci și una financiară – pe care o vom plăti cu toții.”
Această hotărâre reamintește că libertatea de exprimare nu poate fi cenzurată doar pentru că deranjează sau expune nedreptăți. Într-o societate democratică, statul are datoria de a asigura un echilibru între drepturile fundamentale, mai ales atunci când este vorba de apărarea grupurilor vulnerabile și combaterea discursului de ură.
Pentru comunitatea LGBTQ+ și toți apărătorii drepturilor omului din Moldova, această hotărâre reprezintă o validare clară: lupta pentru dreptate nu este o „ceartă de vecini”, ci un act de interes public.