Anual, la data de 17 mai este marcată Ziua Internațională Împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei – un prilej de a reafirma angajamentul față de valorile egalității, demnității și diversității, precum și de a atrage atenția asupra formelor persistente de discriminare și excludere cu care se confruntă persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender, intersex și queer (LGBTIQ+).
Deși statul are obligația legală de a proteja toate persoanele – indiferent de orientare sexuală, identitate de gen, etnie, religie sau orice alt criteriu – împotriva violenței și discriminării, schimbarea reală începe de la fiecare dintre noi. Respectul, solidaritatea și încurajarea incluziunii sunt esențiale pentru o societate democratică în care demnitatea umană este protejată în mod egal. Trebuie să acționăm – ca persoane, comunități și instituții – pentru a apăra valorile fundamentale ale unei societăți deschise: egalitatea, diversitatea, nediscriminarea și respectul reciproc.
Cu acest prilej, Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului își exprimă sprijinul față de persoanele LGBTIQ+ și atrag atenția asupra riscurilor reale pe care intoleranța față de diversitate le generează. Intoleranța poate lua forme multiple – precum xenofobia, rasismul, misoginia sau homofobia – toate reflectând o cultură a fricii și excluderii, aflată în contradicție cu principiile fundamentale ale drepturilor omului.
În acest context, Avocații Poporului își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu recentele măsuri adoptate de Consiliul Municipal Chișinău (CMC). Decizia votată la 15 mai 2025 „cu privire la desfășurarea întrunirilor publice cu tematici sensibile referitoare la identitatea de gen și orientarea sexuală” este considerată de instituția Ombudsmanului discriminatorie, cu caracter homofob și cu potențialul de a încuraja incitarea la ură și divizarea societății.
În context, conform Studiului realizat în 2023 de Oficiul Avocatului Poporului privind percepțiile asupra drepturilor omului în Republica Moldova, drepturile minorităților sexuale (LGBTIQ+) sunt cel mai puțin respectate, doar 31,7% dintre respondenți considerând că acestea sunt garantate. Acest context subliniază cât de important este ca autoritățile să promoveze activ incluziunea și egalitatea, nu să contribuie la marginalizare.
În opinia Ombudsmanului Ceslav Panico, această decizie reprezintă o ingerință nejustificată în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și o restrângere disproporționată a dreptului la întrunire pașnică, garantate atât de legislația națională, cât și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Libertatea întrunirilor se realizează în baza principiilor proporționalității, egalității, nediscriminării și prezumției în favoarea desfășurării întrunirilor. Nicio autoritate locală nu poate deroga de la principiul supremației legii, prevăzut de art. 4 din Constituția RM, care consacră prioritatea tratatelor internaționale în materie de drepturi ale omului față de legislația internă.
Decizia menționată contravine atât prevederilor art. 32 și 40 din Constituție, cât și normelor din: Legea nr. 64/2010 privind libertatea de exprimare, Legea nr. 26/2008 privind întrunirile, Art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, Art. 10 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Scopul declarat al interdicției nu corespunde criteriilor prevăzute de art. 8 și 14 din Legea nr. 26/2008, care permit restrângerea întrunirilor doar în cazuri excepționale: apeluri la ură, violență, incitare la discriminare, amenințări la securitatea națională sau integritatea teritorială, ori punerea în pericol a drepturilor altor persoane.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit clar că statul are obligația pozitivă de a proteja libertatea de întrunire, chiar și atunci când aceasta poate provoca reacții negative în societate. În cauza Alekseyev c. Rusia (2010), CtEDO a decis că interzicerea repetată a marșurilor Pride a constituit o încălcare a art. 11 CEDO, accentuând faptul că teama de posibile tensiuni sociale nu poate justifica anularea unui drept fundamental. De asemenea, în cauza Bączkowski și alții c. Poloniei (2007), Curtea a subliniat caracterul discriminatoriu al refuzului autorităților de a permite o întrunire a comunității LGBTIQ+.
Avocații Poporului reiterează apelul adresat tuturor actorilor societății – autorități publice, lideri politici, educatori, mass-media și societatea civilă – să promoveze dialogul, toleranța și respectul, să respingă discursurile instigatoare la ură și să contribuie activ la crearea unei societăți incluzive.
Oficiul Avocatului Poporului va continua să susțină acțiuni de informare, educare și sensibilizare, menite să combată prejudecățile și să sprijine o cultură a drepturilor omului, în care fiecare persoană, indiferent de cine este, să se simtă în siguranță și respectată.