Atunci când, în 2023, Ion Ceban a câștigat din nou alegerile pentru șefia capitalei, la prima sa conferință de presă, a dat asigurări că va fi „un primar al tuturor”. Edilul încearcă acum, în schimb, să blocheze organizarea Marșului Pride, deși nu are temei legal pentru o astfel de interdicție. Invocă existența unei „propagande LGBT+ în instituții”, chiar dacă nu există dovezi în acest sens. Activiștii pentru drepturile omului subliniază că un astfel de discurs reapare frecvent în campaniile electorale, fiind utilizat pentru a distrage atenția de la problemele de imagine ale unor politicieni. În realitate, retorica respectivă lovește în adolescenții și tinerii vulnerabili, care se confruntă deja cu forme de bullying.

„În momentul în care am anunțat despre eveniment, parcă am deschis cutia Pandorei”, spune Vasile Micleușanu, activist queer și fondator „Bang Bang”, asociația care se ocupă în acest an de organizarea Marșului Pride. „În același timp, nu e nimic nou”, adaugă el. 

De ce Primăria nu poate interzice marșul Pride

În primul său mandat de primar, Ion Ceban a tot promis să interzică Marșul Pride, deși nu are pârghii legale în acest sens. Discursul său s-a modificat de la sintagma „Interzis, am spus. Nu aveți ce căuta în Chișinău pe străzi”, pe care o spunea în 2022, la „Sunt în continuare pentru respectarea drepturilor omului (…), dar împotriva propagandei LGBT+, sub orice formă”, în acest an.

Ceea ce nu s-a schimbat, însă, e faptul că Primăria Chișinău nu are autoritatea legală de a interzice desfășurarea Marșului Pride.

Acest drept este protejat atât prin Legea privind libertatea de întrunire (Legea nr. 26/2008) și Constituția R. Moldova, care stipulează că „mitingurile, demonstrațiile, manifestațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot desfășura pașnic”, cât și prin angajamentele internaționale semnate de R. Moldova.

Cum interzici propaganda care nu există

Tot săptămâna trecută, primarul Chișinăului a anunțat că a semnat un ordin cu privire la interzicerea „propagandei LGBT+” în instituții. Activiști pentru drepturile omului și Ombudsmanul Copilului spun că astfel de inițiative încurajează răspândirea discursului instigator la ură și expun copiii și tinerii vulnerabili la mai multe riscuri.

Coordonatoarea Programului Lobby și Advocacy și administratoarea Centrului GDM, care apără și promovează drepturile LGBT+ în Moldova, explică faptul că formularea „propagandă LGBT+” cu referire la instituțiile de învățământ nu reflectă o realitate.

Angelica Frolov: «Este un nonsens. Presupunând că aceasta ar exista, oamenii nu își pot schimba orientarea sexuală – aceasta este determinată biologic, după cum au dovedit multe cercetări».

Activistul Vasile Micleușanu adaugă că acest tip de discurs vine din homofobie și perpetuează percepții greșite.

Vasile Micleușanu: «Nu ai cum să interzici ceea nu există. Viața mea nu este propagandă, eu așa m-am născut și nu pot să schimb asta. De fapt, când primarul afirmă așa ceva, el îmi atacă demnitatea umană și mă reduce la orientarea mea sexuală, folosind un întreg sistem de prejudecăți, discriminare și ură».

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, cere oprirea acțiunilor autorităților locale care emit decizii ce încurajează discursul de ură împotriva unor categorii de copii.

Vasile Coroi: «Interzicerea „propagandei LGBT+” în școli, printr-un ordin al DGETS a Consiliului municipal Chișinău, nu este altceva decât un îndemn implicit la neacceptare a copiilor cu o astfel de orientare sexuală sau identitate de gen, fie ea reală sau doar presupusă. Astfel de mesaje expun acești copii, dar și pe cei care apără drepturile acestora, la riscuri de discriminare și violență».

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului subliniază că instigarea la discriminare, ură sau violență pe motive de prejudecată se pedepsește conform legislației în vigoare, contravențional și penal.

În cine lovesc narativele despre „propaganda” LGBT+?

Elevii LGBT+ sunt, în general, mai expuși hărțuirii și discriminării în mediul școlar. Un raport din 2023 al GDM vorbește despre cazul unei psihologe școlare, care îndemna elevii „să nu tolereze disfuncții de tip lesbiene, gay și bisexuali și dacă îi întâlnesc, să-i trimită la ea pentru a-i corecta”.

Mai devreme, în 2022, Felis, o tânără transgender din Chișinău, s-a sinucis la vârsta de 16 ani, după ce a fost bătută și umilită de către colegii de clasă.

Angelica Frolov spune că, lunar, cel puțin doi tineri apelează Centrul GDM pentru a solicita ajutor și consultații în situații de bullying.

Angelica Frolov: «În școli, există foarte multă propagandă a urii, de fapt. Noi avem documentate multe cazuri când profesorii la lecții vorbesc despre niște lucruri absolut deplasate și, într-un fel, promovează ura în școli, ceea ce poate aduce la intensificarea bullying-ului. În primul rând, evident că cei mai vulnerabili au de pierdut și aceștia sunt adolescenții și tinerii».

Mulți dintre aceștia încă evită să raporteze cazurile de abuz sau discriminare, din teama de consecințe negative, ceea ce face ca fenomenul să persiste.

Angelica Frolov: «Este periculos că primarul, folosind metode populiste pentru a-și crește ratingul, lovește în persoanele și așa vulnerabile și stigmatizate».

Activista îndeamnă tinerii care trec prin bullying să vorbească cu un adult de încredere din apropiere și să caute sprijin specializat. Tinerii pot apela atât Poliția, pentru a raporta aceste cazuri, cât și Ombudsmanul Copilului sau Centrul GENDERDOC-M, care oferă sprijin psihologic, consiliere și apărarea drepturilor în situații de discriminare sau violență.

De ce vrea Ion Ceban să ne fie frică de persoanele LGBT+?

Ion Ceban nu e nici primul și nici singurul politician care folosește un discurs discriminator. De la declarațiile unor lideri locali, precum fostul președinte Igor Dodon sau fostul premier Ion Chicu, și până la lideri autoritari precum Vladimir Putin, care a semnat legi ce interzic „propaganda LGBT+”, ori Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, care a promovat legi ce interzic evenimentele Pride, persoanele LGBT+ au devenit o țintă convenabilă.

Vasile Micleușanu: «Pentru că așa este mult mai simplu să câștigi capital politic: căutând un dușman. Atunci când există un dușman despre care să poți spune că reprezintă cauza tuturor problemelor tale, este mult mai ușor. Și avem și exemple din istorie care vorbesc despre consecințele acestor discursuri».

În opinia Angelicăi Frolov, primarul folosește aceste narative pentru a distrage atenția de la alte probleme.

Angelica Frolov: «Ion Ceban acum vrea să meargă în Parlament și evident că, pentru a nu fi întrebat despre capacitățile lui de a gestiona țara, în contextul în care nu a putut gestiona calitativ un oraș, e mai simplu să vorbească despre altceva, să îi facă pe unii cetățeni să se teamă și să caute pe acel cineva care îi va salva de la niște probleme inexistente».

Și Centrul pentru Politici și Reforme a atras atenția că „drepturile omului nu se negociază, nu se votează în consilii locale și nu depind de preferințele politice”.

„Nu lăsați ura să vă fure viitorul”

În acest an, pentru prima dată, marșul dedicat comunității LGBT+ va fi gestionat de către echipa „Bang Bang”, condusă de Vasile Micleușanu. Evenimentul va avea loc pe 15 iunie și este însoțit de campania de informare „Homofobia se ascunde după un dar”.

În context, Vasile subliniază că expresii precum „Respect drepturile tuturor, dar…” sunt utilizate frecvent în discursul public pentru a masca discriminarea. Într-un an electoral, când comunitatea LGBT+ riscă să fie folosită tot mai mult ca țintă pentru o retorică bazată pe frică și ură, campania devine, în opinia sa, esențială.

Vasile Micleușanu: «Celor care cred în continuare în frică, vreau să le spun că ura asta ne costă un viitor mai bun pentru țara noastră. Unii politicieni, deși se reinventează, exploatează aceleași temeri pentru a se menține la putere. Noi, cetățenii care plătim taxe, luptăm unii cu alții, pentru că cineva ne zice că ar trebui să ne urâm, când, de fapt, avem același obiectiv: să trăim într-un stat funcțional și să-i facem responsabili pe politicieni pentru acțiunile lor. Nu lăsați ura să vă fure viitorul».

Primul Marș Pride în R. Moldova a avut loc în 2013. Manifestanții au parcurs atunci doar 300 de metri, în perimetrul Ambasadei SUA și al Universității de Stat din Moldova. Acesta a fost precedat de adoptarea Legii privind egalitatea de șanse, în 2012.

Sursa: agora.md Autor: Aliona