În ultimele luni, în special în contextul Marșului Feminist și Marșului Pride, Centrul de Informații „GENDERDOC-M” a fost acuzat de mai mulți activiști de nesusținerea cauzei pro-palestiniene și de îngrădirea accesului persoanelor care susțin această mișcare la evenimentele menționate mai sus.

POLITICA ORGANIZAȚIONALĂ

În acest context, Centrul GDM ar dori să comunice următoarele:

Afirmăm angajamentul față de promovarea drepturilor persoanelor LGBTQI+ și de combaterea discriminării bazate pe orientare sexuală și identitate de gen. În acest sens, organizația adoptă o politică de neutralitate și non-implicare în conflictele internaționale în situația în care nu există o poziție unică a tuturor membrilor organizației. Aceste subiecte ar putea afecta o parte din beneficiarii organizației și ar putea diviza comunitatea pe care ne străduim să o susținem. Astea fiind spuse, Centrul GDM condamnă orice război, vărsarea de sânge și omorurile populației civile.

Dorim să subliniem că membrii organizației au opinii personale pe care au toată libertatea să și le exprime, iar părerile personale ale angajaților Centrului GDM nu e neapărat să corespundă cu opinia întregii organizații.

De asemenea, e lesne de punctat că este o generalizare inoportună să credem că toate persoanele LGBTQI+ trebuie să susțină sau nu o cauză, oricare ar fi aceasta, comunitatea fiind alcătuită din persoane cu multiple și diverse viziuni, opinii și credințe.

ACUZAȚIILE DIRECTE

În acest sens, ca bază la cel mai recent mesaj de critică la adresa organizației au stat două declarații oferite de membra bordului Centrului GDM, Alina Andronache și de administratoarea Centrului GDM, Angelica Frolov pentru un articol publicat pe portalul Moldova.org. Menționăm că ambele declarații au fost făcute de vorbitoare în calitate de persoane fizice, nu din numele organizației, însă acuzațiile ulterioare au fost făcute în adresa întregii organizații, fapt care ni se pare incorect și nefundamentat.

Vorbitoarele au afirmat că „afișarea unui drapel se asociază cu susținerea unui stat”, fapt cu care nu toți sunt de acord. Ulterior, organizației și vorbitoarelor li s-a reproșat că, la alte marșuri, a fost afișat steagul Ucrainei și, prin extensie, ar fi corectă și afișarea steagului Palestinei. Centrul GDM ar dori să puncteze că, în cazul invaziei ruse în Ucraina, poziția membrilor organizației a fost unanimă.

În acest an, Marșul Pride a fost organizat în coloane anume pentru a oferi spațiu unor participanți să se exprime și să vină cu mesajele dorite, iar altor participanți – să aibă libertatea să nu se alăture mesajelor cu care nu rezonează. Cu ocazia asta, punctăm repetat că în acest an Centrul GDM nu a fost singurul organizator al Marșului, evenimentul fiind dezvoltat în colaborare cu platforma mai multor organizații și activiștx LGBTQI+, însă acuzațiile par să fie aduse concertat în adresa GDM.

Cu toate acestea, chiar și această formulă a atras critici la adresa organizatorilor, aceștia fiind acuzați că au împiedicat mișcarea liberă între coloane în timpul marșului. În acest sens, amintim că datoria organizatorilor este să protejeze și participanții care nu doresc să li se aplice un transfer de imagine cauzat de pancartele altor manifestanți.

Pentru a asigura natura pașnică a marșului, voluntarii au avut grijă să păstreze coloanele, dar au fost agresați verbal de către un participant și au apelat la poliție. Astfel, poliția a fost implicată din cauza prezenței unui abuz verbal, și nu din cauza mesajelor pro-Palestina.

Centrul GDM a fost învinuit, în repetate rânduri, de bullying din partea câtorva activiști. Însă, în prezent, unii angajați ai Centrului sunt cei care se simt hărțuiți, nu doar pe criteriu de opinie, când li se impune o părere cu care nu rezonează, ci și pur și simplu pentru că ar fi angajați GDM. Automat, angajaților li se atribuie etichete, chiar dacă mulți membri ai GDM nici nu și-au exprimat vreo opinie personală la subiect. Ca organizație pentru drepturile omului, condamnăm orice crimă și atac asupra libertăților noastre, precum și abuzul de libertatea de exprimare, care se transformă în hărțuire și bullying.