Un grup de activiști queer propune introducerea unei noi terminații pentru cuvintele din limba română, „x”, care să înlocuiască terminațiile de gen pentru substantive, adjective sau pronume. Anumiți membri ai comunității văd în această idee o modalitate de acceptare a persoanelor care nu se asociază niciunui sex și de înțelegere mai bună a acestora. Pentru unii, ideea are chiar și miză politică – „demasculinizarea limbii române”, iar propunerea a stârnit o dezbatere vie în mediul online.
„În căutarea unei forme neutre de gen în limba română, mai multe grupuri și activistx queer propun folosirea terminației în «x», care să înlocuiască terminațiile genizate pentru substantive, adjective sau pronume. Utilizarea formei cu «x» are mai multe funcții. Pe de-o parte, deschide posibilitatea unui limbaj mai incluziv pentru persoane pe spectrul non-binar, care se identifică în afara genului masculin sau al celui feminin. În același timp, este o propunere de formă neutră care nu e, automat, masculină. Dacă, în mod «standard», în limba română folosim «grupul de prieteni» atunci când nu știm genurile persoanelor din grup, am putea folosi, în loc, «grupul de prietenx», ca formă neutră, care include și persoanele non-binare din grup.”
Argumentele pentru terminația „x” au apărut inițial pe platforma Cutra.ro. Textul pledează pentru introducerea unei noi forme neutre de gen în limba română, care să nu facă distincția între genul masculin și genul feminin al cuvintelor. De exemplu, în loc de, să zicem, „autor” / „autoare” a unui text, forma propusă de membrii comunității ar fi „autorx”.
Textul prezintă o serie de opinii din comunitatea queer, care se exprimă pe marginea acestei propuneri, dau sfaturi cum să fie utilizată teminația „x”. Unora le-a fost ușor să adopte această formă, după cum detaliază textul, alții însă întâmpină dificultăți, după cum singuri recunosc că pronunția cu „x” le poate da bătăi de cap.
„Folosesc „x”-ul pentru crearea unei forme neutre de gen, absolut. Procesul a fost destul de natural și intuitiv, chiar dacă aveam momente în care nu știam exact cum pot formula precis. Acum îmi e foarte ușor și cumva pentru mine e clar că e mai important să îl folosesc decât să găsesc forma ideală, gramatical vorbind”, spune Miruna, 22 de ani.
„Poate să fie dificil mai ales în contextul în care trebuie să articulezi un cuvânt. Dacă în loc să spui «prietenilor» sau «prietenelor» spui «prietenxlor», deja începe să sune un pic nefamiliar și dificil de înțeles sau de folosit”, explică Adrian, 26 de ani.
Membrii comunității care au fost consultați de revistă au spus și la ce le folosește lor folosirea cuvintelor care se termină cu „x”. Pentru unii, a fost vorba despre a se înțelege mai bine pe ei înșiși. Alții găsesc chiar și o miză politică în folosirea acestei reguli, și anume „demasculinizarea limbii române”. Textul publicat de platforma Cutra.ro a fost preluat și de Asociația ACCEPT, care luptă pentru drepturile minorităților sexuale, și a stârnit o dezbatere aprinsă în mediul online.