Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) din Republica Moldova a refuzat să acorde statut de refugiat pentru cinci persoane din Federația Rusă – patru bărbați gay și o femeie transgen. În documentele emise, identice pentru toți solicitanții, IGM susține că „simpla apartenență la un grup social nu este un motiv” pentru a acorda statut de refugiat. Din document reiese că IGM nu consideră că solicitanții au prezentat riscuri justificate și nu sunt supuși unui pericol dacă se află în Rusia. Mai mult, în documentul emis femeii trans, de 22 de ani, aflat în posesia Centrului de Informații „GENDERDOC-M”, IGM susține că aceasta ar avea „obligația de apărare a țării sale, iar eschivarea de la serviciul militar nu constituie risc de persecuție”.

Patru  tineri, M. D. M. și V. a depus cererea de acordare a statutului de refugiat din cauza riscului de a fi mobilizați în război, dar și din cauza că sunt homosexuali. Toate cererile au fost respinse. La fel s-a întâmplat și cu cererea unei tinere transgen, D., care a declarat că avea frică pentru siguranța și viața sa, dar și că îi este frică de înrolarea în armată și nu dorește să participe la războiul contra Ucrainei.

În toate cinci răspunsuri, emise săptămâna aceasta, IGM susține că „persoanele au o anumită obligație față de apărarea țării sale, iar eschivarea sa de la îndeplinirea serviciului militar în Federația Rusă nu constituie un risc de a fi expus persecuției”.

În răspunsul IGM în cazul femeii transgen, autoritatea scrie că „nu a oferit suficiente detalii și probe care ar confirma faptul că se află în vizorul autorităților de stat” și că ar fi în pericol din cauza apartenenței la LGBT. Cu toate acestea, chiar IGM punctează că în Rusia, într-adevăr, există legea contra „propagandei LGBT”, iar persoanele queer sunt supuse unor pedepse dure, inclusiv cu închisoarea.

Toate cinci răspunsuri au avut la bază și materiale din presă, dar și referiri la rapoarte Freedom House sau Manualul UNHCR. Cu toate acestea, în răspunsul IGM pentru D., femeia transgen, se arată că persoana „nu a identificat niciun motiv imperios de temere, ci a relatat un caz care ar putea fi calificat drept o aventură a solicitantului”.

„Se poate presupune că în general o persoană nu și-ar abandona casa și țara decât constrânsă din motive imperioase, exceptând situațiile în care ea o face în căutarea aventurii sau pur și simplu ca să vadă lumea”, mai scrie autoritatea de migrațiune.

În toate cele cinci cazuri, instituția subliniază că solicitanții au părăsit țara liber și legal, „ceea ce constată faptul că dânsul nu se afla în vizorul autorităților de stat ca o persoană ce ar prezenta un pericol național”. În plus, s-a concluzionat că „țara de origine nu prezintă pericol pentru viața și securitatea” solicitanților.

Centrul de Informații „GENDERDOC-M” este profund șocat de răspunsurile Inspectoratului General pentru Migrație la solicitările de statut de refugiat, primite de cei cinci membri ai comunității LGBT+. Argumentele aduse de IGM și maniera răspunsurilor arată o ignoranță a realităților cu care se confruntă persoanele queer, dar și o neînțelegere a contextului politic. Răspunsurile, complet trase la indigo, arată dezinteresul IGM de a analiza în profunzime cazurile și ne arată că instituția nu pune preț pe temerile și riscurile cu care se confruntă solicitanții. Cerem imperios autorităților să intervină pentru soluționarea pozitivă a cazurilor.

Precizăm că, în 2022, Duma de Stat a adoptat o lege care interzice complet manifestarea comunității LGBT în Rusia. Simbolurile, materialele și ideile care au tangență cu comunitatea queer nu pot apărea în mass-media, pe internet, în publicitate, în literatură și cinematografie. În noiembrie 2023, Curtea Supremă a recunoscut drept extremistă și a interzis în Federația Rusă „Mișcarea Internațională pentru Drepturile LGBT”.