GENDERDOC-M

Libertate, dulce libertate! Sau despre cum ne-am apărat dreptul la libertatea întrunirilor publice.

Libertate, dulce libertate! Sau despre cum ne-am apărat dreptul la libertatea întrunirilor publice.

În data de 8 mai 2023, Centrul de Informații GENDERDOC-M a împlinit 25 de ani. De-a lungul anilor, s-a depus multă muncă pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT în Republica Moldova. Astăzi, însă, vom aminti doar despre calea parcursă de comunitatea LGBT, din țara noastră, pentru a-și obține libertatea de a se întruni public.

Vom începe cu un moment esențial: într-o țară homofobă care abolise pedeapsa penală pentru dragostea homosexuală abia în 1995, la 14 ani de la înființare, în anul 2012, Centrului de Informații Genderdoc-M și-a arborat un steag curcubeu în curtea propriului sediu. Până în acest moment, steagul – curcubeu este singurul din spațiul post-sovietic care spune deschis că persoanele LGBT sunt binevenite, sunt acceptate și vor fi ajutate în acest spațiu.

Anul 2003. Depunerea florilor la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost anulată sub presiunea poliției. Cu toate acestea, participanții la cel de-al doilea Pride al homosexualilor și lesbienelor din Moldova „Curcubeul peste Nistru” au depus flori la Complexul Memorial Eternitate. Aceasta a fost prima acțiune publică a Centrului de Informații GENDERDOC-M.
Anul 2003. A doua zi a Pride-ului din 2003 s-a încheiat cu o manifestare „În memoria victimelor homofobiei”. Cu lumânări și o torță aprinse, demonstranții au mers la lacul din sectorul Râșcani, unde au coborât pe apă o coroană cu panglică de doliu „De la oaspeții și participanții Festivalului „Curcubeul peste Nistru”.

Anul 2005. O demonstrație pașnică în sprijinul legislației antidiscriminare, care trebuia să aibă loc alături de alte evenimente organizate în cadrul Pride-ului, a fost blocată. Autoritățile de la Chișinău au refuzat emiterea unei autorizații în acest sens Centrului de Informații GENDERDOC-M. În acest an, totuși, participanții și invitații Pride-ului au reușit să ajungă la monumentul Victimelor represiunilor, unde au depus flori.

Anul 2006. La Căuşeni a avut loc un festival al organizaţiilor societății civile, organizat în cadrul campaniei europene „Toți diferiți – Toți egali”. Festivalul s-a desfășurat într-o atmosferă foarte apropiată de realitatea cotidiană a comunității, adică cu intervenția fanaticilor religioși. Dincolo de intervențiile neprogramate, a avut loc o masă rotundă, apoi participanții festivalului au vizionat comedia „The Birdcage”. Seara, un concert în centrul orașului a bucurat cu muzică bună atât participanții festivalului cât și locuitorii orașului.

Anul 2007. În dimineața zilei de 27 aprilie, participanții și invitații Pride-ului intenționau să depună flori la monumentului Victimelor represiunii. Însă, vicecomisarul poliției din sectorul Râșcani, Valeriu Leontiev, a blocat accesul manifestanților. În această situație, participanților la eveniment, nu le-a rămas decât să depună florile la picioarele comisarului. Ulterior, Nina Stratulat, funcționară a Primăriei orașului Chișinău, a declarat într-un reportaj PRO-TV, că polițiștii și-au depășit atribuțiile. Această declarație a pus capăt dezbaterilor dintre Centrul de Informații GENDERDOC-M și oamenii legii, privind dreptul persoanelor LGBT de a depune flori la monumentul Victimelor Represiunii.
Anul 2007. Un alt eveniment foarte important, care a avut loc în cadrul Pride-ului a fost un protest în fața Primăriei capitalei. Motivul acestuia a fost refuzul Primăriei de a autoriza celebrarea diversității și egalității, care urma să se desfășoare în cadrul acțiunii europene „Toți Diferiți – Toți Egali” pe 27 aprilie, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet. Acesta a fost al treilea refuz, care încălca dreptul comunității LGBT la libertatea de întrunire, iar participanții și invitații Pride-ului nu mai puteau ignora încălcarea evidentă a Convenției Europene și a Constituției Republicii Moldova de către autoritățile publice. Atunci a fost luată decizia să se organizeze un protest în fața Primăriei orașului. Participanții și-au lipit gura cu bandă adezivă- în culorile curcubeului.

Anul 2008. La următorul Pride, din 11 mai 2008, a fost programată o demonstrație pașnică în sprijinul legii privind „Nediscriminarea și asigurarea egalității”. La 22 aprilie 2008, intrase în vigoare noua ediție a Legii privind întrunirile, care permitea comunității LGBT să se întrunească, fără a cere permisiunea Primăriei. Cu toate acestea, GENDERDOC-M a solicitat permisiunea primăriei. În data de 8 mai,însă, a primit refuzul de a organiza demonstrația pașnică de la un reprezentant al departamentului de combatere a prostituției, din cadrul Comisariatului General de Poliție. În pofida interdicției, pe 11 mai, participanții și oaspeții Pride-ului (aproximativ 50 de persoanel), încurajați de legea intrată în vigoare, au ajuns cu autobuzul în fața clădirii Teatrului Licurici. Piața Marii Adunări Naționale, în care urma să se desfășoare evenimentul, era deja ocupată de reprezentanți ai organizațiilor religioase.

În scurt timp, câteva sute de neofasciști și fanatici religioși au blocat ușile autobuzului și nu i-au lăsat pe manifestanți să iasă. Au început să legene autobuzul, au încercat să-i dea foc, au bătut puternic în geamuri, au strigat cuvinte jignitoare. În plus, au cerut să le fie predate toate pancartele și simbolurile pregătite pentru demonstrație. Totuși, majoritatea acestora au rămas la autori. Oamenii blocați în autobuz au scos steagurile curcubeu și cele ale centrului GENDERDOC-M de pe suportul din lemn și le-au ascuns sub scaunele autobuzului... Viața oamenilor era în pericol.

Cu toate astea, reprezentanții organelor de drept au urmărit tot ce se întâmpla dintr-o parte, aflându-se, în nemijlocită apropiere, în autobuzele staționate în curtea clădirii Guvernului. Din fericire, atât demonstranții, cât și contra manifestanții au dat dovadă de suficientă rațiune pentru a evita producerea unor evenimente tragice. Combatanții au jucat un rol important în acest sens. Chiar dacă nici aceștia nu se numără printre simpatizanții comunității LGBT, totuși au încercat să împiedice mulțimea să răstoarne autobuzul, au reușit să scoată autobuzul din capturare și l-au lăsat să plece în siguranță.

Anul 2010. Din punct de vedere al respectării drepturilor omului, Pride-ul din 2010 nu a fost o excepție. În ajunul evenimentului, Curtea de Apel a interzis Centrului de Informații GENDERDOC-M să organizeze o demonstrație publică în Piața Marii Adunări Naționale. Totuși poliția a asigurat ordinea publică pe parcursul desfășurării flash mob-ului planificat. Deși evenimentul organizat lângă primărie, în data de 2 mai 2010, a fost mai degrabă un protest decât un flash-mob. Participanții au stat în fața primăriei ceva mai puțin de 10 minute. În rest, oameni din diferite țări și diverse organizații neguvernamentale din Republica Moldova și-au exprimat dezacordul față de decizia Curții de Apel de a interzice o demonstrație în sprijinul legislației antidiscriminare. Protestatarii au scandat: „Legea este aceeași pentru toți” și „Opriți discriminarea”.

Protestul a fost alimentat inclusiv de faptul că unui grup de contramanifestanți, li s-a permis să-și desfășoare protestul, în locul anunțat preventiv de comunitatea LGBT.

Totuși, de această dată, poliția a fost sesizată de acțiunea planificată. Reprezentanții Comisariatului General și cei ai poliției municipale au declarat într-o conversație personală că nu au putut asigura siguranța demonstrației publice programate pentru 2 mai, însă ar putea proteja participanții la un mic miting. Chiar dacă s-a acceptat compromisul, nici mitingul nu a fost lipsit de provocări. Un tânăr a încercat să perturbe evenimentul smulgând din mâinile protestatarilor pancarte care cereau încetarea discriminării. Participanții instruiți din timp, au chemat poliția în ajutor. Nu a durat prea mult și provocatorul a fost scos din mulțime.

Anul 2011. În acest an, în locul unde, cu doar câțiva ani în urmă, niciun polițist nu a sărit în apărarea persoanelor LGBT, a avut loc o acțiune comemorativă. Ca parte a flash mob-ului numit de către organizatori „Curcubeul peste Nistru-2011”, activiștii pentru drepturile omului au lansat 60 de baloane de toate culorile curcubeului. Printre participanții la flash mob au fost oameni care au fost blocați în autobuz, cu trei ani în urmă și oameni care au urmărit evenimentul din afara autobuzului. Europarlamentarul Marije Cornelissen, care a participat la flash mob, a atenționat că precedentele, în care drepturile fundamentale ale omului sunt încălcate atât de grav, nu trebuie uitate. Atât autorităților naționale, cât și organismelor europene de monitorizare ar trebui să li se reamintească, periodic despre cele întâmplate, indiferent dacă au trecut trei sau cinci ani de la incident. Încălcările grave trebuie amintite până în momentul în care țara începe să respecte dreptul fiecăruia la identitate și fericire..
Anul 2012. În perioada 10 - 13 mai 2012, la Chișinău, a avut loc cel de-al unsprezecelea festival „Curcubeul peste Nistru”. În prima zi a Pride-ului, în curtea biroului Centrului de Informații GENDERDOC-M, a avut loc o ceremonie de inaugurare a unui semn distinctiv, comemorativ al „victimelor homofobiei” - un triunghi metalic în care este încorporat un fragment din piatra de granit al unui monument gay din Amsterdam. Deasupra semnului memorial a fost instalat un catarg, și pentru prima dată în istoria mișcării gay din Moldova și spațiului post-sovietic, în acea zi, a fost arborat un steag curcubeu. Zeci de baloane curcubeu s-au înălțat spre cer în memoria persoanelor homosexuale-victime ale homofobiei.

Anul 2013. Dincolo de importanța tuturor evenimentelor organizate în cadrul Pride-ul din acest an, Marșul Egalității rămâne a fi, în continuare, evenimentul principal, dar totuși deocamdată interzis de către Primăria orașului Chișinău. Marșul din 2013 nu a făcut excepție. În ajunul celei de-a 12-a ediții a Pride-ului, care a avut loc la Chișinău în perioada 14-19 mai, la cererea primarului, a fost emisă o hotărâre judecătorească, prin care a fost interzisă desfășurarea marșului în locul solicitat. În același timp, decizia permitea desfășurarea acțiunii lа Teatrul Verde din parcul Valea Morilor. Cu o zi înaintea evenimentului, la sediul Centrului a avut loc o întâlnire a angajaților GENDERDOC-M cu reprezentanți ai organelor de drept, care au avertizat despre dificultățile care pot apărea în asigurarea securității participanților la marș. După ce au ascultat opinia experților, organizatorii acțiunii, au decis să schimbe locul întrunirii. Conform noului plan, marșul urma să pornească lângă Oficiului Stării Civile a sectorului Centru, vizavi de ambasada SUA și să se desfășoare în funcție de circumstanțe și instrucțiunile poliției.

Astfel, participanții festivalului și oaspeții Pride-ului din 19 mai s-au adunat la Ambasada Statelor Unite, unde au organizat un miting, apoi au defilat cu steaguri și pancarte curcubeu de-a lungul străzii Mateevici spre Universitatea de Stat. În timpul marșului, participanții au avut o întâlnire neașteptată, dar semnificativă, cu Comisarul UE pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Stefan Füle. Cu puțin timp înainte de sosirea comisarului european, oamenii legii au primit informații că o mulțime de contra manifestanți extremiști se îndrepta spre locul marșului. Un alt grup de „apărători ai valorilor tradiționale” îi așteaptau la Teatrul Verde. Cu alte cuvinte, manifestanții erau în pericol real. Organizatorii evenimentului au decis să desfășoare întâlnirea cu domnul Füle, însă au fost nevoiți să oprească marșul imediat după întâlnire.

Anul 2014. A cincea zi a următorului Pride a început la ora 11:00 cu Marșul Egalității, planificat să coincidă cu Ziua Internațională împotriva Homofobiei. Acest eveniment a devenit epocal pentru Centrul de Informare GENDERDOC-M, deoarece, pentru prima dată în istorie, asigurarea desfășurării marșul de la Chișinău nu s-a făcut pentru bifă. În sfârșit participanților li s-au oferit condiții pentru a merge până la capătul traseul planificat. Totuși, trebuie menționat faptul că pentru jurnaliștii de televiziune, după prima sută de metri, Marșul Egalității a trecut pe planul doi. Mult mai atractive păreau acum scandalurile provocate pe fonul marșului. Jurnaliștii, ca și cum ar fi știut dinainte despre provocări, se pomeneau la timp în locul potrivit pentru a surprinde cum un nou buffon este îndesat cu multă emoție într-o mașină de patrulare. Jurnaliștii au observat cum un polițist, smulgând steagul curcubeu din mâinile unui huligan, în loc să-l întoarcă participanților la marș, l-a aruncat cu dispreț la picioarele grupărilor furioase de contramanifestanți. Imediat după acest gest deloc tolerant, devine limpede: marșul nostru – aprobat, calculat până la cele mai mici detalii, care este mai degrabă un act informativ, decât protest – are loc într-o cușcă. Toți cei care am îndrăznit să vorbim în apărarea drepturilor LGBT, împotriva homofobiei și a urii, părem niște animale ciudate pentru mulțimea care ne privește de cealaltă parte a gardului poliției. Se uită la noi ca într-o grădină zoologică- la animale exotice: urlă, cheamă la violență (bine că nu ne răstignesc chiar aici, în centrul capitalei), vor să curețe pământul de noi... Totuși am parcurs traseul programat. Totuși este o nouă victorie. Totuși vom merge în Marșului Egalității de mai multe ori, indiferent care va fi traseul aprobat. Și totuși vrem să îndeplinim doleanța raportorul general al APCE privind drepturile LGBT, Robert Biedron, ca Moldova să atingă un asemenea nivel de respectare a drepturilor și libertăților omului, când Președintele țării, Premierul și Președintele parlamentului vor merge alături de noi, în coloană. Și nu pentru că ei înșiși aparțin comunității LGBT, dar din respect pentru drepturile omului.
Anul 2015. Pe 17 mai, de Ziua Internațională împotriva Homofobiei, a avut loc Marșul Egalității. Sloganul marșului a fost „Pentru că locuiesc aici”. Persoane religioase agresive și tineri din organizații fasciste au încercat să împiedice desfășurarea marșului. Poliția a fost nevoită să-i protejeze pe manifestanți de agresiune într-un regim consolidat, drept urmare, șase persoane au fost reținute pentru huliganism. În acest an, Marșul Egalității a reunit aproximativ 150 de persoane. Participanții au purtat pancarte care spuneau în diferite limbi: „Am venit aici pentru că locuiesc aici”, „Sunt aici pentru că am demnitate”, „Sunt aici pentru că plătesc impozite” și altele, cu care participanții la marș au ajuns la intersecția străzilor Grigore Vieru și Ierusalim din capitală. Aici a avut loc o mic miting,  în cadrul căruia au făcut declarații publice Ambasadorii Suediei și Statelor Unite în Moldova Ingrid Tersman și James Pettit, precum și Directoarea Executivă a Centrului de Informații GENDERDOC-M, Anastasia Danilova și coordonatoarea de Program Lobby și Advocacy- Angelica Frolova.
Anul 2016. Centrul de Informații GENDERDOC-M a organizat în acest an un Marș al Solidarității sub sloganul „Fără frică”, care a reunit mai mulți participanți decât în marșurile anterioare - aproximativ 400 de persoane. Printre manifestanți s-au numărat reprezentanți ai comunității LGBT, ai misiunilor diplomatice din Moldova și organizații neguvernamentale. În premieră au participat persoane publice din Moldova și chiar cupluri cu copii. Marșul s-a desfășurat, pentru prima dată, în liniște deplină. Participanții nu au purtat steaguri curcubeu sau alte simboluri caracteristice marșurilor LGBT, nu au strigat lozinci și nu au purtat pancarte. Oamenii s-au adunat pentru a-și exprima, în tăcere, sprijinul pentru comunitatea LGBT și pentru a susține egalitatea în drepturi. Marșul Solidarității a unit poporul Moldovei în lupta împotriva fricii. Multe persoane LGBT care au participat la marș au spus că sloganul campaniei de informare-„Fără frică”, i-a inspirat să participe la eveniment. Participanții la marș planificaseră să meargă, în tăcere, de pe strada Ismail până pe strada Pușkin, unde procesiunea trebuia să se încheie cu un flash mob „Fără frică”. Cu toate acestea, din cauza agresiunii contramanifestanților, poliția a fost nevoită să întrerupă marșul la intersecția cu strada Bulgară.
Anul 2017. Un traseu lung de cinci cartiere, un număr record de participanți, printre care reprezentanți ai patru ambasade străine, un politician moldovean, un teolog, flori și pace. Astfel poate fi descris în câteva cuvinte Marșul Solidarității, organizat de comunitatea LGBT din Republica Moldova, care a avut loc pe 21 mai. Majoritatea celor care au decis să participe la marș, au venit să susțină dreptul la libertatea de întrunire al tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Printre aceștia s-au numărat ambasadori și reprezentanți ai ambasadelor Suediei, SUA, Olandei și Marii Britanii. Printre participanți a fost și un politician de stânga - Grigori Petrenko. El a venit cu soția. Au venit și reprezentanți ai sectorului neguvernamental, teologul Ion Andronache, jurnaliști și oameni de rând care susțin drepturile omului. În apropierea intersecției cu strada Bulgară, coloana privea cu teamă la ferestrele etajelor superioare, de unde, cu un an mai devreme, zburau ouă. Însă, la doar câțiva metri de acel loc, din ferestrele de vizavi a început „a ploua” cu petale roșii de trandafiri. În ciuda calmului coloanei, după ce au reușit să parcurgă cinci cartiere, înainte de a ajunge la destinație, polițiștii au decis să evacueze manifestanții pentru a-i proteja de amenințările aduse de un grup de oameni care își spuneau creștini. Deși, sincer vorbind, din spatele polițiștilor, amenințările nu s-au simțit atât de acut…

… În primii douăzeci de ani de existență a Centrului de Informații GENDERDOC-M, acesta a fost cel mai pașnic și cel mai numeros marș. Împreună am mers în siguranță, frumos, cu flori, următoarele cinci cartiere de libertate. Am demonstrat că acolo unde a fost gheață ieri, astăzi au înflorit flori. Unde ieri au zburat ouă, astăzi plouă cu petale de trandafiri. Și așa va fi mereu de acum înainte! În orice caz, nu mai rău. Credem într-un viitor mai bun pentru comunitatea LGBT+ din Republica Moldova.

 Pregătit de Alexei MARCICOV

Fotografii din Arhiva GDM

Close Menu