În societatea noastră, a fi heterosexual este implicit – și pentru unii oameni e și singura opțiune: chiar și în 2021, 71 de țări din întreaga lume criminalizează homosexualitatea. Trăim într-o lume în care oamenii dezbat dacă drepturile LGBTQIA+ ar trebui predate la școală, deoarece asta „ar putea transforma toți copiii în gay”; în care persoanele trans se tem prea des pentru siguranța lor în timp ce merg pe străzi; în care doi bărbați care se iubesc nu au voie să se căsătorească înaintea lui Dumnezeu; și în care cuplurile de lesbiene sunt fetișizate și relația lor examinată. Deci, cum se găsește propria identitate în timp ce societatea vrea să împiedice persoanele queer să facă acest lucru?
În contextul proiectului de cercetare Writing for Diversity, o tânără lesbiană a vorbit despre propria călătorie de a-și descoperi sexualitatea. Ea le-a spus participanților: „M-am îndrăgostit de o fată și nu știam ce era”. A trebuit să se educe cu privire la ceea ce simțea și la consecințele sociale pe care le presupunea. Acest impuls constituie punctul de plecare pentru următorul articol despre lumea femeilor lesbiene. În interviu, Xenia Tulbure, o lesbiană din Moldova, vorbește despre propriile experiențe, lupte și succese.
Cum ai aflat prima dată despre homosexualitate?
Xenia: Absolut nu prin intermediul societății și nici prin intermediul uneia dintre rudele mele apropiate. La vârsta de opt sau nouă ani, am fost – ca toți copiii – pe diferite site-uri web și așa am ajuns să văd că homosexualitatea este un lucru real care există. Pentru că, evident, când eram tânără, aveam ceea ce alții ar numi tendințe homosexuale, dar nu prea știam cum să le descriu sau cum să le identific. Am crezut doar că este un sentiment și că este normal. Abia când eram adolescentă, am revăzut totul.
A existat un anumit moment de inițiere în anii tăi de adolescență din cauza căruia ai început să te gândești mai mult la acest fapt?
Xenia: Când mi-am dat seama cu adevărat, era pe Tumblr din toate locurile. În 2014 sau 2015, a existat această perioadă de normalizare a homosexualității online și toată lumea a postat lucruri despre asta. Au fost toate aceste postări cu fete drăguțe care spuneau „Nu sunt gay, dar pentru ea aș fi”. Am consumat ore și ore din acest conținut zilnic și, la un moment dat, m-am întrebat dacă simt o legătură cu acesta sau dacă era doar un sindrom de impostor, pentru că am fost expusă la atât de mult din conținut. Începeam să-mi raționalizez propriile sentimente și mi-a luat câțiva ani în afară de fără Tumblr pentru a-mi da seama că nu este cazul.
Cel mai queer loc de pe internet
În 2021, Tumblr a proclamat într-o postare pe Twitter că este „unul dintre cele mai queer locuri de pe internet” și a continuat să afirme că „oamenii de pe Tumblr au cu 193% mai multe șanse să se identifice ca LGBTQIA+ decât pe orice altă platformă de socializare”. Alte studii arată, de asemenea, că Tumblr este – sau mai precis a fost – de mult timp un spațiu online preferat pentru persoanele queer pentru a-și exprima sexualitatea și identitatea de gen. Recentul tweet din numele Tumblr a primit însă câteva critici. În 2018, platforma a decis să elimine tot conținutul care nu este sigur pentru muncă și conținutul explicit de pe platforma sa. Dar algoritmul folosit nu a interzis doar „conținutul pentru adulți” inept, ci și conținutul queer, respingând mulți oameni de pe platformă.
Postare încorporată:
Ți-a fost ușor să accepți faptul că ești queer?
Xenia: Am acceptat pe deplin că sunt queer, pur și simplu nu am acceptat că sunt lesbiană. Asta a fost partea grea pentru mine. Multă vreme, chiar mi-a fost frică să spun cuvântul cu voce tare sau să-l gândesc. Era atât de stigmatizat în capul meu. M-aș gândi mereu: „Dar dacă pur și simplu nu am găsit tipul potrivit? Oamenii cu care am fost nu au fost cei mai buni, dar nu îi cunosc pe toți. Trebuie să fie cineva pentru mine”. Dar chiar nu a fost cazul. Cazul a fost: nu sunt atrasă de bărbați. Acesta este sfârșitul poveștii. Dar mi-a fost greu să accept asta.
De ce crezi că a fost atât de greu de acceptat?
Xenia: A fost greu din cauza acestei heteronormatități forțate care ne este pusă în fiecare zi în fiecare parte a societății. Tot la ceea ce suntem expuși este heteronormativ: toate emisiunile TV, toate cărțile, toate poveștile de dragoste, fiecare arc de dezvoltare a personajului. Literal, fiecare lucru este despre o dragoste heterosexuală. Te fac să simți că nu vei fi niciodată pe deplin împlinită ca femeie dacă nu ai un bărbat în viața ta.
Cum ai sortat aceste emoții și ai făcut distincția între propriile sentimente și așteptările societății?
Xenia: Mi-a luat mult timp, multă auto-reflecție și multă muncă asupra mea. Încă o fac și încă încerc să descopăr ce vreau și ce simt pentru oameni. La un moment dat a ajuns atât de departe încât îmi făceam o listă în mintea mea cu argumentele pro și contra de a avea un bărbat în viața mea. Când eram copilă mică, am crezut cu adevărat că nu pot să fac lucruri. Ce poate face un bărbat și ce pot face eu singură? Am ajuns la concluzia că sunt perfect capabilă de tot ce este de pe acea listă.
Heteronormativitatea…
… este un concept central al teoriei queer și descrie un sistem de valori sociale care acceptă doar două genuri (masculin și feminin) și consideră doar relațiile heterosexuale ca fiind „normale”. În cercetare, termenul este folosit pentru a analiza și critica împletirea heterosexualității și a normelor de gen cu relațiile de putere, inegalitate și dominație. În timp ce persoanele heterosexuale nu trebuie să pună la îndoială această ordine heteronormativă existentă, persoanele queer se trezesc inevitabil afectate de discriminarea sa structurală în contexte private și publice. De exemplu, presupusa normalitate a heterosexualității – comisă de mass-media – poate complica explorarea identității queer, care este descrisă de termenul „heterosexualitate obligatorie”.
Te-a ajutat ceva sau cineva în a-ți găsi identitatea?
Xenia: Reprezentarea a devenit foarte importantă pentru mine. Recent, în ultimii trei-patru ani, persoanele queer au devenit mult mai reprezentate în mass-media. Mulți oameni au ieșit și au vorbit despre propriile experiențe, ceea ce validează cu adevărat propriile sentimente despre tine și cum faci lucrurile. De asemenea, să citesc multe despre chestiile astea și despre modul în care femeile sunt emancipate și despre cum putem realiza ceea ce ne dorim a fost foarte important pentru mine.
Consideri că reprezentarea lesbienelor în societate este justă?
Xenia: Comunitatea queer încearcă atât de mult să obțină reprezentare, încât ajunge doar să ridice stereotipurile. Nu este just și nu ajută la reprezentarea oamenilor. Aproape că se simte ca și cum ar face contrariul. Oamenii queer sunt văzuți ca personaje pe care le puteți pune într-una sau alta categorie. „Oh, ești lesbiană? Asta înseamnă că te vei muta cu prietena ta la a doua întâlnire” sau „Ești o lesbiană masculină? Porți genți snap?”. Mă umple de atât de multă furie încât asta se întâmplă. Simt că de cele mai multe ori asta se datorează faptului că autorii și regizorii sunt persoane heterosexuale. Este cu adevărat important să obținem mai multă reprezentare realizată de persoanele queer – cele care înțeleg că queer-ul nu este o trăsătură de personalitate. Sociabil și homosexual nu este același lucru. Nu se încadreaza în aceeasi categorie. Până când găsim o soluție, cred că această reprezentare va rămâne foarte dăunătoare comunității queer.
De ce este importantă reprezentarea
Consumul nostru media influențează percepția noastră despre lume și ceea ce considerăm a fi „normal”. Emisiunile TV și filmele, programele radio și conținutul din rețelele sociale nu numai că ne informează și ne distrează, ci ne modelează și atitudinile și convingerile personale. Prin urmare, contează reprezentarea și modul în care se realizează. Potrivit unui raport Nielsen, 26% din primele 300 de programe din SUA pe platformele de difuzare, cablu și streaming în 2019 au avut reprezentare a membrilor distribuției individuali care se autoidentifică ca LGBTQIA+. 6,7% dintre primii 10 membri ai distribuției recurenți din programele analizate au fost queer. Cu toate acestea, aceste cifre nu oferă nicio perspectivă asupra acurateței sau potențialei nocive a reprezentării actuale a persoanelor LGBTQIA+.
Te simți acceptată de societate?
Xenia: Simt că societatea a devenit mai acceptabilă, dar nu complet. Recent, fetele tinere au început să-și manifeste mult mai mult afecțiune una față de cealaltă. Ori de câte ori văd două fete ținându-se de mână, părând clar queer, inima mi se umple de bucurie. Dar imediat după aceea o să văd o femeie care se uită la ele cu furie în ochi, mormăind ceva pe sub răsuflarea ei și eu sunt de genul „Oh, nu contează!”. Din moment ce expunerea a câștigat mai mult impuls și pe măsură ce există mai multă reprezentare și mai multă acceptare, simt că tinerii au devenit mult mai îndrăzneți decât generația mea și mult mai expresivi în emoțiile lor. Dar când spun tineri, mă refer doar la fete. Nu am văzut băieți niciodată pentru că homosexualitatea este încă foarte stigmatizată pentru bărbați. Este privită cu dispreț. Este văzută ca o boală, o anomalie. Avem atât de multe moduri de a insulta oamenii numindu-i gay în diferite moduri derogatorii. Pentru femei, a fost întotdeauna mai îngăduitor. Fetele se țin mereu de mână și sunt mereu mai afectuoase. Așa că oamenii vor închide ochii și vor presupune că sunt doar prietene apropiate.
Cât de bună este reprezentarea offline a lesbienelor în Moldova?
Xenia: În momentul de față, terenul este dominat de queerbating. O mulțime de oameni hetero asimilează și apropriază reprezentarea queer. Dacă persoanele queer ar începe să se exprime, ar fi discriminate, închise și insultate. Ceea ce este dezgustător pentru că atunci când persoanele hetero o fac, este bine, este ieșit din comun și e cool. Sper doar că persoanele queer se vor vedea suficient de puternice pentru a arăta cine sunt, cum se simt și să fie ele înșeși cât de mult este posibil, deoarece asta ar ajuta cu adevărat să arătăm gama largă de personae queer pe care o avem în această țară. De asemenea, încerc să fiu un model pentru fetele tinere. La fel ca cele pe care le-am văzut pe net. Nu i-am putut vedea pe străzi și este mult mai bine atunci când poți vedea că persoanele queer există. Când realizezi că nu ești singură, că nu trebuie să te ascunzi și că poți fi pe deplin tu însuți. Este atât de împuternic. Doar să vezi o singură persoană pe stradă îți poate schimba ziua, îți poate schimba o săptămână întreagă și poate fi acest punct de cotitură în care spui „Ok, mă pot accepta acum”.
POZA cu Xenia Tulbure cu titlul: „Xenia Tulbure din Moldova”
INFOGRAFICĂ: INCLUZIUNEA BĂRBAȚILOR ȘI FEMEILOR LGBTQ
NOTĂ: Acest material este pregătit ca parte a proiectului Writing for Diversity cu sprijinul Programului de Parteneriat Estic al Ministerului Federal de Externe al Germaniei.
INFORMAȚII DESPRE AUTOARE
Paulina Kretschmar este absolventă de licență în jurnalism și în prezent studiază Comunicarea Globală în programul său de master. Ca feministă intersecțională, este interesată de drepturile femeilor și ale persoanelor LGBTQIA+.