„Cât e de frumoasă Felis!” Exclamau pe rând oamenii care se adunau la protestul din fața Guvernului, atunci când vedeau fotografia fetei blonde pe pancarte, dar și pe crucea improvizată cu anul nașterii și al morții. Doar 16 între ei.

Protestul a fost organizat de Centrul de Informații GENDERDOC-M (GDM) în data de 15 aprilie, după ce tânăra de pe pancarte s-a aruncat în gol de la etajul 22 al unui bloc de locuit din Chișinău, la începutul acestei săptămâni.

Cei mai mulți dintre participanți nu auzise numele fetei până acum și cu atât mai mult nu o văzuse vreodată. Atât Felis, cât și mama ei, au decis să nu vorbească public despre ce i se întâmplase. O țară întreagă a aflat, însă, despre o tânără transgen anonimă care a fost supusă bullying-ului de către colegii săi. Mai mulți băieți din liceul lui Felis au umilit-o, au călcat-o în picioare și apoi s-au urinat peste ea. Nici administrația liceului, nici cei care se apucase de investigarea cazului nu au venit cu vreo reacție, deși au trecut 2 luni de la incident.

Protestatari au cerut autorităților să le asigure copiilor LGBT+ un mediu de viață sigur, să-i protejeze, ca pe oricare copii, de hărțuire și violență, să monitorizeze cazurile de bullying din școli și să intervină serios atunci când le descoperă.

„Eu sunt sigură că trebuie să se înceapă de la instruirea profesorilor, pentru că profesorii dau tonalitatea. Copii citesc atitudinea profesorilor, chiar și atunci când profesorii nu spun nimic. Ei știu foarte bine să citească atitudinile din limbajul non-verbal. Copii simt foarte bine când profesorul tratează cu disrespect vreun copil și ei îl copie pe profesor. Eu sunt sigură că pentru a proteja copii în școli, trebuie să începem de la educarea profesorilor”, a spus Angelica Frolov, coordonatoare a programului lobby și advocacy din cadrul GDM.

„E necesară o campanie națională de instruire a profesorilor. Noi ne putem implica să-i ajutăm, să facem training pentru traineri. Pentru că e jale ceea ce se întâmplă”, a adăugat Frolov.

Mai mulți tineri veniți la protest au confirmat spusele Angelicăi. Cei mai mulți au fost discriminați atât de colegi, cât și de profesori:

„Și de mine își băteau joc la școală. Îmi spuneau că trebuie să merg să mă lecuiesc. Nici nu spuneam nimic despre identitatea mea, se legau de felul în care arăt, ba nu le plăcea îmbrăcămintea, ba coafura”, a spus Elena.

„Profesorii nu vorbesc direct despre aceste lucruri, dar nici nu opresc aceste cazuri, sau chiar le susțin indirect, spune Tea, o adolescentă prezentă la protest alături de mama sa.  Este groaznic și umilitor să treci prin situația prin care a trecut Felis. Probabil în unele cazuri este imposibil să depășești așa ceva, de fapt cum ai putea să te mai vezi în continuare la școală cu oamenii care au făcut așa chestii groaznice? S-a întrebat tânăra.

Am întrebat-o și pe Oxana Gumennaia, prezentă la protest, ce se poate face pentru prevenirea situațiilor tragice de acest gen: 

„Indiferent cum se schimbă legile, oricât de transparente, cuprinzătoare, completе și clare ar fi, atâta timp cât nu avem un respect elementar pentru personalitatea fiecărui om, puțin se poate schimba.

Acum am ridicat subiectul bullying-ului în școli. Avem o lege ideală despre incluziunea în școli. Dar ce se întâmplă la modul practic cu copiii diferiți din punct de vedere intelectual, sau cei cu unele necesități speciale? Știți cum sunt tratați la școală? Cum comitetele părintești strâng semnături pentru ca acești copii să fie exmatriculați din școală ca să nu cumva să le împiedice «elevii ideali» să atingă fel de fel de obiective mărețe, cu note de zece pe linie, și locuri de frunte la olimpiade. Nu e vorba doar de copiii trans aici, în aceeași situație se află orice copil care nu poate atinge nivelul acela narcisic spre care îl tot împing părinții, profesorii traumați și legiuitorii.

Ce ar trebui să se schimbe? Probabil, cu cât mai mulți oameni vor vorbi deschis despre diferențe, cu atât mai mulți vor accepta diversitatea noastră, iar când această masă critică va depăși 51%, poate atunci acele legi care există vor începe să funcționeze”, a spus Oxana Gumennaia.

Printre protestatari au fost mai mulți membri ai comunității trans, dar și oameni din afara comunității care susțin că e nevoie de schimbări în sistemul de educație din Republica Moldova:

„Sunt părinte, sunt om care înțelege cât de importantă este educația și cât de gravă este situația în RM. Din păcate sunt multe criterii pe care un copil poate fi discriminat, umilit și din păcate am ajuns la etapa în care foarte des copii se sinucid.

Aceste lucruri sigur au fost influențate de atitudinea părinților și atitudinea  pedagogilor. Nu există o situație în care pedagogii și părinții au o atitudine umană, corectă, civilizată și copii lor să insiste în continuare să aibă un comportament absolut inadecvat și criminal. Lucrurile astea sunt determinate de cei șapte ani ani de acasă și restul anilor de la școală. Clasa respectivă trebuie să discute mult despre ce s-a întâmplat, iar pedagogii trebuie să fie penalizați. Este clar că directorul acelei școli (n.r. în care a învățat Felis) nu are abilități și competențe și nu are dreptul nici ea, nici adjuncții să se afle în continuare la un serviciu care presupune contactul cu copii”, a spus  Antonița Fonari, participantă la protest.

 

Doina IPATII

Foto GDM