
Republica Moldova rămâne pe locul 25 din 49 de țări în ediția din 2026 a #RainbowMap, clasamentul anual realizat de ILGA-Europe privind legislația și politicile publice care afectează persoanele LGBTI. Țara noastră își păstrează același scor ca anul trecut, 38%, ceea ce indică o stagnare în domeniul protecției legale a persoanelor LGBTI.
Potrivit ILGA-Europe, în Republica Moldova nu au fost înregistrate progrese legislative după modificările din 2022 la Legea privind asigurarea egalității. Atunci, orientarea sexuală și identitatea de gen au fost introduse explicit printre criteriile protejate, iar legislația privind infracțiunile motivate de prejudecată a fost consolidată.
De atunci însă, autoritățile nu au mai făcut pași reali pentru extinderea protecției juridice a persoanelor LGBTI. Moldova nu are în continuare recunoaștere legală a cuplurilor de același sex, proceduri clare și accesibile pentru recunoașterea juridică a genului, politici publice coerente pentru protecția persoanelor trans și intersex, sau mecanisme suficiente pentru prevenirea și sancționarea discursului de ură.
Ediția din acest an a Rainbow Map mai notează că, deși Marșul Moldova Pride din 2025 a avut loc, Consiliul Municipal Chișinău a încercat să îl interzică. Acest fapt confirmă tensiunea dintre drepturile garantate prin lege și rezistența politică locală față de vizibilitatea comunității LGBTI.
La nivel european, ediția din 2026 a Rainbow Map marchează o schimbare importantă: Spania ocupă pentru prima dată primul loc, înlocuind Malta, care a condus clasamentul timp de zece ani. ILGA-Europe explică ascensiunea Spaniei printr-un pachet de măsuri legislative și instituționale, inclusiv depatologizarea identităților trans în sistemul medical, noi strategii naționale pentru persoanele LGBTI și trans, o autoritate independentă pentru tratament egal și nediscriminare și rezistență politică față de tentativele extremei drepte de a elimina protecțiile existente.
În același timp, ILGA-Europe avertizează că progresul legal nu înseamnă automat siguranță în viața de zi cu zi. Chiar și în Spania, unde cadrul legal este cel mai avansat din Europa, agresiunile împotriva persoanelor LGBTI au crescut cu 15% față de 2024, pe fundalul unui climat de discurs de ură.
„Clasamentul din acest an spune două povești în același timp: una despre curaj politic și progrese reale, și alta despre pericole tot mai mari pentru comunitățile LGBTI din Europa”, a declarat Katrin Hugendubel, directoare adjunctă ILGA-Europe.
În mai multe țări europene au fost înregistrate evoluții îngrijorătoare: Belarus a adoptat o lege anti-LGBTI inspirată de modelul rusesc, Slovacia încearcă să blocheze recunoașterea juridică a genului prin modificări constituționale, Portugalia discută proiecte care ar reduce protecțiile pentru persoanele trans și intersex, iar Rusia rămâne pe ultimul loc în clasament, în contextul în care organizațiile LGBTI sunt etichetate drept „extremiste”.
În acest context regional, stagnarea Republicii Moldova nu poate fi tratată ca o simplă absență a progresului. Lipsa de acțiune legislativă și politică lasă persoanele LGBTI expuse discriminării, discursului de ură și atacurilor asupra libertății de întrunire.
Centrul de Informații GENDERDOC-M reiterează că Republica Moldova trebuie să treacă de la reforme minime la politici publice coerente, bazate pe egalitate, demnitate și siguranță pentru toți cetățenii.