Judecătoria Criuleni a condamnat un bărbat pentru violență în familie săvârșită asupra unui minor transgen. Instanța a stabilit că agresorul a acționat din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei și i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Judecătoria Criuleni, sediul Central, l-a recunoscut vinovat pe bărbat de comiterea infracțiunii de violență în familie, săvârșită cu bună știință asupra unui minor, în baza art. 201¹ alin. (2) lit. a¹) din Codul penal.

Sentința a fost pronunțată pe 17 aprilie 2026. Potrivit hotărârii, bărbatul a fost condamnat la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Instanța a mai dispus ca acesta să achite 7.462 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cazul vizează fapte comise în martie 2024, la domiciliul familiei. Potrivit sentinței, inculpatul locuia împreună cu mama victimei și cu minorul, aflându-se cu acesta într-o relație asemănătoare celei dintre părinte și copil.

Instanța a constatat că bărbatul știa că victima este minoră și se identifică drept persoană transgen. Potrivit hotărârii, acesta a acționat din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen, cu scopul de a-și impune voința și controlul asupra victimei.

Conform sentinței, inculpatul a încercat să determine minorul să renunțe la procesul de tranziție hormonală, i-a interzis administrarea tratamentului hormonal și utilizarea telefonului mobil, l-a amenințat cu răspândirea unor imagini personale și cu încorporarea în serviciul militar al forțelor neconstituționale din regiunea transnistreană.

De asemenea, instanța a reținut că bărbatul i-a adresat cuvinte ofensatoare, l-a amenințat cu violență fizică, l-a bruscat, l-a lovit cu palma peste față și l-a impus să-și tundă părul.

Potrivit raportului de expertiză judiciară citat în sentință, minorul a manifestat frică față de agresor, tensiune, anxietate și nesiguranță, simptome considerate indici ai violenței în familie. Instanța a reținut că declarațiile victimei privind incidentul au avut un grad înalt de credibilitate.

Un aspect important al hotărârii este că instanța a respins posibilitatea încetării procesului penal prin împăcarea părților. Deși partea vătămată a depus ulterior o cerere prin care a declarat că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea nu înlătură răspunderea penală.

„Identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii și adolescenții LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, menționează Centrul de Informații GENDERDOC-M.

Centrul GDM atrage atenția că adolescenții LGBTQ+ se pot confrunta cu forme specifice de violență în familie, inclusiv controlul asupra corpului și aspectului fizic, confiscarea telefonului, izolarea de persoane de sprijin, amenințarea cu dezvăluirea forțată a identității sau presiunea de a renunța la propria identitate.

Organizația reamintește că orice copil are dreptul la protecție împotriva violenței fizice și psihologice, iar autoritățile au obligația să intervină în cazurile în care un minor este expus unui risc în familie.