18.01.2022
International , Știința

De ce în statele tolerante, statistic sunt mai multe persoane homosexuale?

„Câți dintre moldoveni sunt gay?” Este o întrebare pe care jurnaliștii o adresează foarte des colegilor și colegelor mele de la GENDERDOC-M. Responsabilii de comunicare cu presa le oferă, de regulă, jurnaliștilor numărul beneficiarilor organizației, care, bineînțeles, este mult mai mic decât numărul total de persoane homosexuale din țară, pentru că deocamdată nu există o cercetare națională în acest sens. Respectiv, nimeni nu știe numărul exact al persoanelor homosexuale din Moldova.

Sincer vorbind, aceasta este una dintre întrebările complicate pentru sociologii din întreaga lume. Nu este nicio țară care poate oferi cifre exacte în acest sens. De ce? Pentru că preferințele sexuale sunt, în general, o temă la care oamenii obișnuiesc să mintă în cercetările sociologice și voi explica mai jos de ce.

Lipsa unor date clare, însă, creează un gol care poate fi umplut. Așa politicienii și mass-media homofobe au ajuns să declare că în unele țări sau regiuni mai puțin tolerante nu sunt deloc persoane homosexuale sau că acestea se întâlnesc extrem de rar (a se vedea cazul Ceceniei). În lipsă de date sociologice mai exacte, se invocă motivul că persoanele homosexuale apar anume din cauza politicilor prea tolerante. Oare?

Recent am dat de o carte cu statistici interesante și destul de exacte în acest sens. Este vorba despre „Everybody Lies: Big Data, New Data, and What the Internet Can Tell Us about Who We Really Are”, scrisă de Seth Stephens-Davidowitz.

Potrivit lui, sociologii americani vorbesc acum despre faptul că aproximativ 2-3 procente dintre americani sunt gay. Mai mult, potrivit acelorași studii, există mult mai multe persoane în statele tolerante, decât în cele intolerante. De exemplu, potrivit cercetării Gallup, procentul populației gay din Rhode Island (statul american care demonstrează cea mai mare susținere pentru căsătoria între persoane de același sex) este de aproape două ori mai mare decât în Mississippi (statul cu cea mai mică susținere pentru căsătoria gay).

Autorul are două explicații pentru această diferență în datele statistice. Mai întâi, persoanele homosexuale născute în state intolerante se pot muta în unele mai tolerante, contribuind la diferențe în datele statistice. În al doilea rând, persoanele homosexuale care au rămas să locuiască în state intolerante, ar putea să nu facă publică orientarea lor sexuală. Este mult mai probabil să mintă, dacă studiul se face într-un stat cu o atitudine intolerantă față de comunitatea LGBT.

Și, pentru a-și confirma ipoteza, în urma unor analize avansate de Big Data, autorul descoperă cifre diferite de ale cercetătorilor. Seth Stephens-Davidowitz a folosit datele motorului de căutare Google și Google Adwords și a concluzionat că aproximativ 5% dintre toate căutările de pornografie ale populației de gen masculin din SUA sunt de pornografie gay (asta include și căutările unor termeni precum Rockettube, un site de pornografie gay popular, precum și sintagma „pronografie gay”).

Este deosebit de curios cum variază numărul de căutări de acest gen în diferite părți ale țării. Autorul spune că într-adevăr sunt mai multe căutări de pornografie gay în statele tolerante, ceea ce confirmă presupunerea că o parte dintre persoanele homosexuale preferă să se mute în state mai tolerante. Doar că analiza acestor date nu mai oferă diferențe atât de șocante ca și în cazul cercetărilor sociologice. În Mississippi, de exemplu 4.8% dintre căutările de pornografie ale bărbaților sunt căutări de pornografie gay, comparabil cu 5.2% de pornografie gay, căutată de bărbați din tolerantul stat Rhode Island.

În același timp autorul spune că nu a ajuns la o concluzie în privința homosexualității printre femei, pentru că datele statistice nu sunt la fel de utile aici. Problema este că un procent mult mai mic de femei privește pornografie, ceea ce face datele nereprezentative. Iar printre femeile care privesc pornografie, chiar și cele atrase de bărbați în viața reală, par să fie interesate de pornografia cu lesbiene. Totuși, se poate spune cu certitudine că 20% dintre pornografia privită de femei pe PornHub, este pornografie cu lesbiene.

Faptul că 5% dintre bărbații americani sunt gay, sunt doar niște date estimative, explică Stephens-Davidowitz. Unii dintre consumatorii de pornografie gay sunt bisexuali, alții, mai ales printre tineri, nu au înțeles deocamdată ce sunt. „Dar una dintre concluziile mele este evidentă: Un număr impunător de bărbați, în special din statele intolerante, își ascund orientarea sexuală. Ei nu își fac publică orientarea sexuală pe Facebook, nu recunosc asta în studiile sociologice și, în multe cazuri, sunt căsătoriți cu femei”.

O analiză de date mai minuțioasă demonstrează, de fapt, că femeile își suspectează frecvent soții că ar fi gay. S-a dovedit că întrebarea: „Oare soțul meu este gay?” este cu 10% mai des întâlnită în căutările web în combinația de cuvinte „Oare soțul meu …?”, pe locul doi plasându-se „Oare soțul meu mă înșeală?”, și este de opt ori mai populară decât „Oare soțul meu este alcoolic?” și de 10 ori mai populară decât „Oare soțul meu suferă de depresie?”. Mai mult, după cum era de așteptat, această întrebare apare mult mai frecvent în statele mai puțin tolerante, în top fiind Carolina de Sud și Louisiana.

Și asta nu e tot. Una dintre cele mai populare căutări după pornografia gay, pe Google, sunt „testele gay”, teste care ar evalua dacă o persoană este sau nu homosexuală. Nu mai este surprinzător să aflăm că și aceste teste sunt de două ori mai des căutate în statele mai puțin tolerante. „A te bloca undeva între pornografia gay și nenumărate teste despre orientarea ta sexuală” este, în opinia autorului, „un indiciu clar de minte confuză sau chiar torturată. Testele sunt probabil căutate ca o dovadă pentru acești bărbați că interesul pentru pornografia gay, nu înseamnă neapărat că sunt gay”.

Stephens-Davidowitz face referință și la cazurile din Iran din 2007, unde președintele de atunci, Mahmoud Ahmadinejad, a declarat că nu există homosexuali la ei în țară și, respectiv, primarul de Soci, Anatoly Pakhomov, care a spus că nu există homosexuali în orașul în care urma să se desfășoare Olimpiada din 2014. Totuși Internetul demonstrează un interes crescut pentru pornografia gay atât în Iran, cât și în Soci, explică autorul.

 

Doina IPATII

Previous Următorul