GENDERDOC-M

Persoanele LGBT+, mai acceptate în societate. Ce arată Indicele Distanței Sociale pentru anul trecut

Persoanele LGBT+, mai acceptate în societate. Ce arată Indicele Distanței Sociale pentru anul trecut

Oamenii din comunitatea LGBT sunt mai acceptați în societatea moldovenească decât anul trecut. Deși cifrele arată încă o mare discriminare, acestea sunt mai bune decât în 2022. Dacă în 2022, aproape 80% dintre moldoveni spuneau că nu ar accepta să fie vecini cu persoanele LGBT, în 2023 această cifră a scăzut până la 65%. Totuși, în 2023 încă peste 80% dintre moldoveni nu ar accepta o persoană queer în calitate de membru al familiei. Aceleași atitudini discriminatorii se atestă și în raport cu persoanele HIV/SIDA și persoane fost deținute. Sunt datele Indexului Distanței Sociale, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în anul 2023.

În Indexul Distanței Sociale, acceptarea se măsoară de la 0, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile, inclusiv în calitate de membru de familie, iar 6 – ar exclude-o din țară (ceea ce indică o lipsă totală de acceptare).

Conform datelor pentru anul trecut, nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova pentru anul 2023 a constituit 2.2.

Cel mai mic nivel de acceptare se atestă în raport cu trei grupuri – persoanele LGBTQI+, persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele fost deținute. Nivelul distanței sociale în cazul acestora depășește valoarea 3, ceea ce sugerează că reprezentanții grupurilor respective nu sunt acceptați în calitate de membri de familie, prieteni, vecini sau colegi de muncă, iar în cazul persoanelor LGBT+ – nici chiar în calitate de cetățeni ai țării.

Partea bună a studiului este că, de la an la an, tendința de excludere și neacceptare scade. De exemplu, nivelul general al distanței sociale s-a redus ușor, de la 2.4 în 2022 la 2.2 în 2023. Nivelul de acceptare a persoanelor LGBT+ a scăzut de la 5,7 în 2022 la 5 în 2023. În 2022, de exemplu, majoritatea populației (79%) nu accepta să fie vecini cu persoane LGBT, iar 60% nu i-ar accepta în calitate de colegi de muncă.

Progresul foarte lent în ceea ce privește reducerea distanței sociale este datorat în mare parte actorilor politici, se arată în analiză. Eforturile de monitorizare a discursului de ură arată că acest fenomen se menține la nivel înalt, în mare parte din cauza faptului că nu există un mecanism eficient de sancționare. Totodată, mulți dintre actorii politici recurg la discursul de ură ca și o tactică frecventă în activitatea politică.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1001 persoane de peste 18 ani, în 13 regiuni geografice. Perioada de culegere a datelor a fost 20 noiembrie – 10 Decembrie 2023.

Conform unui studiu realizat în mai 2023, un chișinăuian din opt (13%) declară că are o atitudine pozitivă față de persoanele din comunitatea LGBT. În același timp, 49% dintre respondenți spun că au o atitudine neutră, iar 38% – negativă sau foarte negativă. Pentru comparație, în 2022, 11% declarau că au o atitudine pozitivă, 33 – negativă, iar 56% – neutră.

Felicia NEDZELSCHI

Close Menu