„Atitudinea societății privind comunitatea LGBT se schimbă spre bine”, este concluzia organizatorilor, dar și a multor participanții la marșul Moldova Pride 2023.

„A fost foarte bine. M-a bucurat faptul că poliția nu ne-a stresat deloc, nu ne-a chemat la ei ca să discutăm cum obișnuia în anii trecuți. Ne-a plăcut că nu a mai fost cordonul de poliție care ne sufoca din părți. Era poliție, dar nu atât de multă ca și în anii precedenți. Asta înseamnă că deja se schimbă atitudinea din societate și poliția începe să fie mai relaxată puțin”, a declarat Angelica Frolov, una dintre organizatoarele evenimentului.

Și participanții au confirmat că s-au simțit mult mai relaxați în acest an:

„E al doilea Pride la care particip. Primul a fost patru sau cinci ani în urmă și atunci ne-au evacuat la jumătate de drum, de undeva de lângă Palatul Republicii. Atunci m-am simțit în pericol și mi-am zis că nu mai vin. A fost destul de traumatizant. Anul ăsta a fost super lejer și tobele celor de la RoR Chișinău (Rhythms of Resistance) au fost super faine. Mă bucur că și boyfriendul meu a venit pentru prima dată la marș. De asta avem nevoie- să ne simțim liberi, să nu ne simțim în pericol”, a declarat Pavel Medeea Ermacov, participant la marș.

Tradițional, marșul Moldova Pride are loc în luna iunie și adună atât persoane din comunitate, cât și persoane care vin să-și manifeste sprijinul pentru asigurarea egalității de drepturi. Printre susținători, și în acest an, au fost politicieni locali, reprezentanți ai misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale apărătoare a drepturilor Omului.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, prezent la marș, a declarat că este important pentru toată lumea să fie la marș: „Ambasada SUA este deosebit de fericită să participe la marș. Participăm la marșurile LGBT în întreaga lume, sprijinim Pride-urile, pentru că este important să demonstrăm toleranță, respect. Oamenii ar trebui să poată iubi pe cine vor să iubească. Este exact atât de simplu precum sună”, a declarat excelența sa.

Vitali Gavrouc, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a declarat că pentru el drepturile oricărei minorități sunt drepturile omului: „Pentru mine este o onoare. Cred că toată lumea trebuie să fie aici, în oraș cu familii, copii, bunici, pentru că acestea sunt drepturile tuturor. Noi, fiecare suntem reprezentanți ai unei minorități într-un context sau altul. Societatea trebuie să devină incluzivă, să se înțeleagă unul pe altul, dacă are întrebări, să se documenteze, să-și studieze aproapele, să fie deschisă.”

Comunitatea LGBT salută și este recunoscătoare pentru sprijinul public pe care îl arată persoanele publice din Republica Moldova, oferind un exemplu de acceptare și toleranță. Pentru politicieni este cu atât mai complicat să susțină public comunitatea, cu cât unii oponenți politici folosesc prezența lor la marșurile LGBT pentru a dezinforma publicul homofob și a încerca să-i discrediteze politic. L-am întrebat pe Artur Mija, deputat în Parlamentul RM, de ce este important să participe la marș, indiferent de riscurile pe care le presupune această decizie:

„Personal cred că trebuie să lucrăm la percepția publică, la felul în care oamenii înțeleg acest lucru. Aici sunt oameni cu zâmbetul pe față, oameni binevoitori, care nu fac rău nimănui, nu e nimic rău în faptul că iubești. Trebuie să lucrăm câte puțin asupra opiniei publice, să normalizam înțelegerea acestui subiect și în același timp trebuie să le arătăm tinerilor din toată țara, care poate sunt discriminați și hărțuiți, că ei nu sunt singuri, sunt susținuți, că sunt normali și nu trebuie să le fie frică sau rușine că sunt așa cum sunt.”

Marșul Moldova Pride este o adevărată sărbătoare, mai ales pentru persoanele care s-au confruntat anterior cu multă discriminare și umilire din partea societății. Este și cazul lui Marin Pavlescu, despre care presa a scris mult în ultimii doi ani:

„Astăzi m-am simțit în siguranță. Mă bucur că pot participa la marș și spune lumii că vreau exact aceleași drepturi pe care le au toți.Vreau să mă simt la același nivel cu restul lumii, să nu mă simt cumva mai intimidat sau dat într-o parte. Până acum nu am prea participat, este a doua oară când particip la Pride și a fost superb.” 

„A fost foarte bine. Au fost multe persoane care zâmbeau, jurnaliștii zâmbeau, poliția a fost mai puțină și a lucrat profesionist. A fost o adevărată sărbătoare a diversității, a acceptării în țara noastră. Ne bucurăm că cu fiecare an este tot mai liberă și plină de bucurii. Am văzut multe persoane cu copii, și cățeluși, și cu motănași. Multă lumea vine cu familia și asta ne bucură, pentru că înseamnă că societatea noastră, încetul cu încetul, înțelege că în diversitate nu este nimic periculos și putem, o dată în an, să ne bucurăm cu toții”, a declarat Leo Zbanke, organizator.

Printre participanți au fost și părinți ai persoanelor LGBT, unii mergeau lângă copiii lor, pentru a-i sprijini în acest marș al libertății, alții purtau haine cu însemne „Free hugs de la mama” și  „Free hugs de la tata” , iar participanții mai tineri îi îmbrățișau pentru a simți puțină iubire și sprijin parintesc.

Eduardo, un participant care a venit în Moldova pentru a participa la Marș, s-a arătat plăcut surprins de felul în care s-a desfășurat: „Marșul a fost superb, sincer. Are o semnificație specială într-o țară, unde situația persoanelor LGBT nu este cea mai bună deocamdată. Are o semnificație diferită de cea a marșurilor din vest, la care am participat anterior. M-am simțit fericit să fac parte din acest marș și să sprijin această cauză. Mă simt bine că pot contribui la schimbările care au loc în societatea de aici. Am simțit grija și protecția poliției, ceea ce a fost surprinzător pentru mine. Am doar cuvinte de laudă pentru felul în care a decurs acest marș”.

În acest an, în cadrul Pride-ului, a demarat campania socială: „De bună voie și nesilit de nimeni”, care sensibilizează opinia publică privind dreptul persoanelor LGBT la libertatea de a încheia uniuni cu persoanele iubite.

La marș, au participat mai multe cupluri care au depus cereri de căsătorie și așteaptă să-și revendice dreptul de a forma o familie. Printre acestea este și cuplul Albinei Ciuprin și Anghelinei Kulyk, care au participat pentru prima dată al marșul din Republica Moldova. Le-am întrebat cum s-au simțit:

„Eu m-am simțit foarte liberă și protejată, Anghelina nu s-a simțit la fel, însă”, a spus Albina.

„Eu îmi făceam multe griji din cauza că era multă poliție în jur. Pentru mine era un semn că avem de ce ne teme, dacă suntem atât de bine păziți. Aproape de locul desfășurării marșului am văzut vreo cinci oameni care gesticulau expresiv explicând insistent ceva polițiștilor. Am început a plânge, eram foarte supărată că trebuie să luptăm pentru lucruri elementare, pentru care, persoanele heterosexuale nu sunt nevoite să lupte.

Dar la finalul marșului am plâns de bucurie,însă, pentru că am văzut părinți cu copii care au venit să ne sprijine. Sunt bucuroasă pentru Moldova că a atins un asemenea nivel de acceptare. Este minunat”, a spus Anghelina.

„Cred că trebuie să le spunem mulțumesc oamenilor care au organizat marșuri în ultimii 22 de ani. Știm că unele dintre ele au fost oribile, cu violență fizică. Nu îmi dau seama cum au rezistat acești oameni. Acum, noi avem liniște și libertate. Eu am 24 de ani, cu un an mai puțin decât organizația care a luptat pentru drepturile noastre. Noua generație se simte mult mai liber datorită acelui efort”, a declarat Albina.

Doina IPATII

Foto: Rodion Gavriloi