Pe 8 mai 2023 se împlinesc 25 de ani de la fondarea Centrului de Informații GENDERDOC-M. Timp de 25 de ani, angajații și voluntarii centrului, în cooperare cu alte organizații neguvernamentale și activiști pentru drepturile omului, din țară de peste hotare, au muncit enorm de mult pentru a atinge scopul principal al mișcării LGBT din Moldova: o societate deschisă diversității, în care persoane cu diferite orientări sexuale și identități de gen sunt parte vizibilă și egală a societății.

„CURCUBEUL PESTE NISTRU”

Sincer vorbind, Pride-urile anuale au avut un rol important în acest sens. Primul Pride LGBT din Moldova a avut loc în perioada 26-28 aprilie 2002 și avea sloganul „Pentru Toleranță și Cooperare”.

Este vorba despre festivalul „Curcubeul peste Nistru”, la care au fost prezenți deputatul suedez- Tasso Stafilidis, preotul din Stockholm- Ulf Lidman, polițistul de la departamentul gay al poliției din Stockholm- Rolf Tengbratt, precum și prietenii și patronii noștri Dennis van der Veer din Olanda și Stig Ake Petersson din Suedia. Totul se întâmpla pentru prima dată: conferința de presă, deschiderea colorată a festivalului la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, expoziția pictorului Iurie Bălșescu, o licitație la care, un tablou a fost vândut unui invitat din Olanda și prezentarea unui almanah de poezii și povestiri pe teme gay scrise de autori din Republica Moldova.

Dar asta nu e tot, în cadrul evenimentului a fost organizat și un meci amical de fotbal între echipe de gay și lesbiene. Echipa fetelor a câștigat, apropo; o masă rotundă la care s-a discutat promovarea vieții sexuale protejate; un spectacol al divelor drag queen de la teatrele „Sisters” din Chișinău și „Neon” din Bălți, o recepție la restaurantul „Calipso” în cinstea deschiderii Pride-ului, o proiecție retrospectivă de lungmetraje pe subiecte gay, o discotecă care a durat până dimineața și o conferință științifico-practică, la care au participat vorbitori din Moldova și de peste hotare și chiar un recital de pian la patru mâini, care a avut loc în sala mică a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici, precum și o recepție la redacția ziarului «Новое время», pentru organizatorii și invitații străini ai festivalului…

Multe dintre evenimentele acelui Pride se organizează și astăzi. Perfecționându-se, ele continuă să se desfășoare în cadrul programelor actualelor Pride-uri. Altele, după ce și-au atins scopul, au rămas în istorie. Din păcate, în arhivele noastre nu s-au păstrat multe materiale despre primul Pride. Dar pentru a ajuta cititorul să simtă atmosfera primelor Pride-uri, publicăm aici  istoria celui de-al doilea festival, care a avut loc în perioada 2 – 4 mai 2003.

DEVENEA STRÂMT

Festivalul a început neplăcut: participanților li s-a interzis să depună flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Cu trei zile înainte de deschiderea Pride-ului, organizatorii evenimentului au început să primească apeluri telefonice care avertizau despre pericolul acestei acțiuni. Vocile din telefon spuneau că se poate întâmpla ceva ireversibil. Organizatorii evenimentului nu puteau risca cu viețile oamenilor, așa că au decis să depună florile la Complexul Memorial „Eternitate“. Locul nu a fost ales întâmplător: mulți gay au murit în lagărele de concentrare, respectiv a devenit o chestiune de onoare și conștiință ca organizatorii și invitații festivalului să le aducă un omagiu.

Participanții au mers apoi într-un local din sectorul Botanica, unde urma continuarea Pride-ului, însă reprezentanți ai forțelor de ordine au intervenit pe neașteptate pentru a „adresa întrebări“ organizatorilor, motiv din care evenimentul a început mai târziu. Totuși oaspeții Pride-ului au avut în final acces în sala în care îi aștepta o masă festivă și o expoziție de artă inaugurată de gazda localului și artistul plastic Iurie Bălșescu.

Ceremonia a început cu înmânarea diplomelor laureaților concursului „Pentru Toleranță”, organizat anual de Centrul GENDERDOC-M în colaborare cu Centrul Independent de Jurnalism. Șase jurnaliști au fost premiați, premiul mare fiind decernat jurnalistei Nelli Uncuță-Lanscaia, reporteră la ziarul «Спрос и предложения» din Bălți. Premiul special „Pentru curaj și consecvență în tratarea subiectului” a fost acordat ziarului «Новое время».

Medalii „Pentru contribuția la dezvoltarea mișcării gay” au fost acordate lui Dennis van der Ver din Olanda și Stig Ake Petersson din Suedia, care de doi ani patronau gay-ii și lesbienele din Moldova. Printre premianți au fost și Maya Kiel, prim-secretar al Ambasadei Țărilor de Jos în Moldova și Ucraina, pe care beneficiarii centrului GENDERDOC-M o consideră protectoarea lor.

După festivitatea de premiere, jurnaliştii, participanţii şi invitaţii Pride-ului au făcut cunoştinţă cu noile lucrări ale artiştilor Iurie Bălcescu şi Jan Keller (Galina). Iurie și-a făcut debutul cu un triptic – un imn al egalității în dragoste. După cum au remarcat vizitatorii expoziției, de data aceasta lucrările lui Iurie s-au distins prin lirism și bunăvoință. Această atitudine coincide parțial cu viziunea membrilor comunității LGBT moldovenești, care se simte tot mai liberă și mai încrezătoare cu fiecare an. Nu au rămas neobservate nici lucrările fotografice ale lui Igor Vzorov, și ale gazdei evenimentului, Victoria. Acestea dezvăluie privitorului frumusețea naturală a corpului uman și erotismul subtil al modelelor. Astfel, oaspeții și participanții Pride-ului au avut suficiente teme de discuție. Într-o atmosferă liberă și prietenoasă, cu băuturi răcoritoare, au discutat despre problemele culturii gay și căile care ar ajuta-o să ajungă parte a culturii universale.

După o conversație de două ore, publicul s-a grăbit la clubul de noapte „Soho”. Toți cei care intrau în centrul de divertisment, unde a avut loc marea deschidere a Pride-ului și concertul de gală, au putut să se familiarizeze cu expoziția de ziare și reviste, să cumpere medalii comemorative și tricouri.

Ceremonia de deschidere a festivalului a început cu indicative de apel, focuri de artificii, sute de baloane colorate și confetti plutind în sala de dans, simbolizând diversitatea și originalitatea lumii din jur. În ritmurile marșului, în sală au fost aduse steagul comunității LGBT moldovenești și o torță aprinsă din Flacăra Eternă a Complexului memorial Eternitate.

O atmosferă festivă deosebită a fost creată de vedete ale estradei autohtone, care au participat la concertul de gală. Printre acestea au fost: Natalia Barbu, Nelly Ciobanu, formațiile Fresh și Regal și alții. Muzica lor a scos lumea la dans.

Prima zi a Pride-ului s-a incheiat la restaurantul Palmira, unde adulții s-au jucat cu mare plăcere într-un joc pentru copii- numit „Poșta”. Scopul jocului era ca participanții să-și exprime sentimentele unii pentru alții prin scrisori. Sărbătoarea părea atât de grandioasă, încât niciun local din oraș nu ar fi fost suficient de încăpător pentru a conține acest eveniment. Locul Festivalului era clar undeva pe străzile și piețele capitalei și… cine știe, poate că anume asta avea să se întâmple într-un viitor nu prea îndepărtat:

REZULTATE HIV NEGATIVE

A doua zi a festivalului Pride s-a desfășurat în pitorescul complex turistic „Flora”, lângă lac, într-un parc din sectorul Râșcani. Din păcate, programul încărcat nu le-a lăsat timp liber oaspeților pentru a vedea Chișinăul. Dar se pare că asta nu i-a prea supărat pe oaspeți.

Ziua de lucru a început cu un training despre prevenirea HIV/SIDA, la care au participat aproximativ 50 de persoane. Boris Balanețchi, coordonatorul proiectului, spunea atunci că organizatorii nu se așteptau la un interes exagerat. Dar, contrar așteptărilor, acest eveniment aparent plictisitor, a atras mai mulți oameni decât în anul precedent. Acest lucru sugerează că problema HIV îngrijorează fiecare membru al comunității. De altfel, anume din acest motiv trainingurile la această temă au devenit element obligatoriu al Pride-urilor de la la Chișinău.

Acțiunea s-a desfășurat fără prelegeri plictisitoare ale specialiștilor de la Dispensarul Republican Dermatovenerologic și Centrul SIDA. Jocurile interactive de grup au transformat trainingul într-un eveniment vesel – a fost interesant și util de studiat. Participanții au jucat rolul locuitorilor marilor orașe cu risc de a contracta virusul imunodeficienței umane. Jocurile au fost regizate de medici, în baza unor situații reale. După ce s-au scufundat în abisul fricii și al disperării timp de două ore, participanții au obținut o experiență utilă. În opinia lor, jocul i-a făcut să se gândească și să ia decizii corecte.

În această zi, participanții la Pride au avut ocazia să facă gratuit teste la HIV, sifilis și hepatita B, care în mod normal erau foarte costisitoare. Spre bucuria a organizatorilor festivalului, toate rezultatele au fost negative.

După seminar, oaspeții și gazdele, așezați la terasa din curtea complexului, s-au delectat cu prestația artiștilor de circ ruși și ucraineni. În același timp, un grup de sportivi au demonstrat elemente din artele marțiale și tehnici de autoapărare care le-ar putea prinde bine  reprezentanților comunității LGBT în situații dificile. Apoi, atenția publicului a fost captată  de piruetele fantastice ale adolescenților din grupul de breakdance din Chișinău «Electric people».

Principalul succes în acea zi a fost totuși forumul teatral. Ideea îi aparține Liliei Răileanu, pe atunci psiholog la Centrul de Informații GenderDoc-M și coordonator al proiectului Asistență psihologică pentru gay și lesbiene. 12 actori amatori au demonstrat publicului situații dificile cu care se confruntă majoritatea membrilor comunității. Actorii, ajutați de public, căutau ieșiri din impas. Avantajul forumului, potrivit Liliei Raileanu, nu este atât valoarea artistică, ci informația pe care o primește publicul.

Timp de mai bine de două luni, angajații GENDERDOC-M, studenți ai Academiei de Teatru, Muzică și Arte Plastice, viitori psihologi de la universități pedagogice au pregătit spectacolul. Fiind prezenți la repetiții, părinții și prietenii actorilor au intervenit cu corecturi. Prin urmare, rezultatul a fost unul multicolor. Pas cu pas, spectacolul a oferit publicului informații generale despre homosexualitate și problemele cu care se confruntă persoanele homosexuale. Au fost înscenate situații de frică, rigiditate, indiferență, violență, precum și procesul de coming out. În timpul spectacolului, actorii s-au adresat constant publicului pentru ajutor, uneori întrebările se adresau unui expert din sală, alteori unui „om de rând” care nu este familiarizat cu problemele comunității gay, dar încearcă sincer să le înțeleagă problemele.

Ziua s-a încheiat cu slujba religioasă a preotului român Florin Buhuceanu, care i-a chemat pe toți la fraternitate și ajutor reciproc, la izgonirea răutății și a invidiei. După slujbă, participanții la forum au comemorat homosexualii care au murit din cauza agresiunii și homofobiei. Potrivit tradiției, în memoria celor uciși au fost împărțiți colăcei, batiste, chibrituri și lumânări. Apoi, cu lumânări și o torță aprinse, participanții Pride-ului au mers spre lac, unde au coborât în ​​apă o coroană din flori cu panglică de doliu „De la participanții și oaspeții festivalului „Curcubeul peste Nistru”.

PE CURAND, PRIETENI!

A treia zi a festivalului a început cu o conferință științifico-practică. Pentru a doua oară, Centrul de Informații Genderdoc-M și-a surprins oaspeții prin nivelul înalt de organizare.

Discuția despre problemele comunităților gay a avut loc sub sloganul „Pentru consolidarea încrederii”. Potrivit participanților, conferința s-a dovedit a fi deosebit de interesantă datorită atmosferei, discuțiilor deschise și numărului mare de participanți. La discuție s-au alăturat delegații din România, Ucraina, Belarus, Rusia, Olanda, Suedia, Austria, SUA și Bulgaria. Au fost prezentate 12 rapoarte. „Prezentările au demonstrat o gamă largă de schimbări care au loc în lume în ceea ce privește comunitatea LGBT”, a declarat Andrei Maimulakhin, directorul centrului „Nash Mir” din Ucraina.

Deosebit de relevante au fost raportul Directorului Centrului de Informații GENDERDOC-M, Maxim Anmeghichean „Cu privire la situația minorităților sexuale în Moldova” și discursul domnului Ernst Strohmeier din Austria, care a abordat istoria luptei comunității LGBT pentru drepturi în timpul stăpânirii naziste în țara sa.

Discursul pastorului și activistului român din cadrul organizației „Accept”, Florin Buhuceanu, despre „Homosexualitate și religie” a abordat valori creștine care nu permit să-ți judeci aproapele. „Ura deschisă și homofobia sunt un păcat teribil conform Bibliei”, a spus pastorul. Potrivit vorbitorului, iubirea este un sentiment luminos și nu poate fi considerată păcat sub nicio formă. El a menționat, de asemenea, că nu toate confesiunile religioase tratează homosexualii și lesbienele în mod egal. Biserica Luterană, de exemplu, este una dintre cele mai tolerante cu persoanele LGBT. În rândurile sale se numără preoți homosexuali. Și Biserica Catolică tratează diferit gay-ii și lesbienele. Chiar dacă Papa le este ostil, în unele țări, cum ar fi Olanda, reprezentanții Bisericii Catolice binecuvântează căsătoriile între persoane de același sex. Ideea lui Buhuceanu a fost că nu poți vorbi în numele bisericii când afirmi că homosexualitatea este un păcat, iar homosexualii sunt proscriși ai societății.

Participanții la conferință au ascultat-o cu interes și ​​pe voluntara Corpului Păcii din Statele Unite, Molly Lamphear. Ea și-a împărtășit impresiile despre viața lesbienelor din America. Molly a vorbit despre orașul ei natal, Austin, unde mișcarea lesbiană are 30 de ani. Discursul lui Molly nu semăna cu o prezentare clasică, a fost, mai degrabă, o mărturisire emoționantă a unei femei suferinde, care a înțeles la un moment dat că este lesbiană. După comingoutul lui Molly, la organizația creată au aderat și alte locuitoare ale orașului Austin care și-au găsit curajul să vorbească deschis despre orientarea lor sexuală și să-și schimbe viața. Acum Austin este una dintre oazele toleranței în Texasul homofob.

Voluntarul Kim Duva a vorbit despre modul în care au apărut primele Pride-uri la New York. În 1969, acolo s-a desfășurat o campanie electorală pentru primăria orașului. Unul dintre candidați, se prezenta drept durul, care intenționează să elimine fără milă viciile societății, a organizat un raid al poliției într-o cafenea, unde oamenii legii au interogat vizitatorii. Mai multe persoane, printre care și câteva lesbiene, urmau să fie arestate. Însă deținuții, revoltați de încălcarea drepturilor lor civile, au rezistat și au fost susținuți de ceilalți vizitatorii ai cafenelei. A doua zi dimineața, pe fațada cafenelei a apărut sloganul „Sprijiniți lupta gay!”.

Aproximativ 2.000 de persoane LGBT, care au fost susținute de alți locuitori ai orașului, au luptat câteva zile cu reprezentanții ordinii publice. Aceste proteste au marcat începutul unei lupte active pentru drepturile comunității. În timp, pe parcursul a 30 de ani, protestele din țările occidentale s-au transformat în evenimente festive.

O altă discuție în cadrul conferinței a fost provocată de discursul partenerului GENDERDOC-M din Suedia – Stig Ake Petersson. Liderul organizației RFSL a spulberat miturile despre obținerea azilului politic în Suedia în baza orientării sexuale diferite. „ Este naiv să te aștepți să obții cetățenia altei țări în baza faptului că aparții comunității gay”, a spus Petersson. „Cea mai sigură modalitate de a obține cetățenia suedeză”, a glumit Stig, „este să te căsătorești cu un suedez”.

Oaspeții din Ucraina, reprezentanți ai trei organizații din diferite orașe, au vorbit despre dificultățile de dezvoltare a mișcării gay din Ucraina. Din păcate, delegații nu au reușit să-și ascundă ideile contradictorii. Pentru a pune capăt reproșurilor reciproce, organizatorii conferinței au sugerat ca aceștia să se întâlnească după Pride, la Centrul GENDERDOC-M, care și-a asumat misiunea de arbitru imparțial și pacificator.

Participanții la conferință au elaborat un Apel către Președintele țării, Parlament, Guvern și cetățenii Republicii Moldova. În acesta, participanții și-au exprimat dorința de a trăi într-o societate fără discriminare, făcând apel la politicieni să promoveze dezvoltarea toleranței în țară.

În aceeași zi, la centrul de divertisment Haos a avut loc o petrecere de promovare a vieții sexuale protejate, sponsorizată de Corpul Păcii din Moldova. Evenimentul a adunat peste două sute de oameni. Cei care au venit mai târziu, au fost nevoiți să se înghesuie pe culoar, dar asta nu a influențat negativ starea de spirit a participanților. Peste tot erau afișe, pe una dintre ele scria: „Un prezervativ este un prieten care nu te va înșela niciodată”. Au fost înmânate broșuri și prezervative. Sexul sigur a fost promovat într-un mod distractiv și plin de umor. La remarcile pipărate care sugerau că atitudinea „familiară” față de acest produs de igienă intimă nu educă cultura folosirii sale, autorii show-ului au răspuns că, în pofida fluxului abundent de scene intime, care se revarsă din ecranele televizoarelor, mulți oameni continuă să fie jenați să folosească acest remediu de protecție. Prin joc, oamenii se obișnuiesc cu cuvântul, produsul în sine și noile standarde ale relațiilor intime.

Dar iată că au răsunat fanfarele, a început ceremonia de închidere a Pride-ului. Stig Ake Petersson a sintetizat evenimentul, menționând că aceasta s-a remarcat printr-un nivel înalt de organizare și muncă eficientă a tuturor participanților. În aplauzele recunoscătoare ale sălii, treizeci de voluntari, care au ajutat la organizarea Pride-ului au urcat pe scena improvizată. Petersson a recunoscut că Pride-ul avea o aură neobișnuită de iubire și bunătate.

​​S-a stins focul care ardea în toate zilele Pride-ului. Steagul festivalului a fost împăturit și oferit de Alexei Marcicov, Președintele Centrului de Informații GENDERDOC-M, lui Maxim Anmeghichean, Director Executiv, cu cuvintele: „Până la noi întâlniri, în 2004…” Scânteia focurilor de artificii lumina fețele participanților la Pride, pe care îi podideau lacrimile provocate de anticiparea despărțirii.

Urma carnavalul. O noapte întreagă participanții Pride-ului au ales „Miss Perfection-2003”. dintre șapte drag queen. Fiecare dintre ele și-a creat propria imagine unică, din care nu au ieșit până la decizia finală a arbitrului. Coroana învingătoarei i-a revenit Amazoancei Sălbatice (Victor), care a stârnit admirația publicului nu doar pentru ținuta originală din piei de leopard, ci și pentru farmecul deosebit.

Echipa de jurizare a fost condusă de omul de afaceri Mihail Titov. Sponsorul și șeful juriului multor spectacole de frumusețe din Moldova a evaluat pentru prima dată evenimentul neobișnuit, care l-a surprins cu o atmosferă de sinceritate, spontaneitate și copilărie. „Toți bărbații sunt un pic homosexuali”, a spus proprietarul lanțului de magazine Green Hills când a fost întrebat dacă simpatizează homosexualii, „iar femeile sunt lesbiene. Doar nu o să-i omorâm pentru asta…”

A doua zi, oaspeții au părăsit cu tristețe capitala Moldovei, unde Pride-ul i-a făcut pe toți participanții puțin mai fericiți și mai buni. La despărțire, toată lumea și-a exprimat speranța că realitatea de zi cu zi din jurul lor va deveni măcar puțin mai blândă cu ei…

Scris de Alexei MARCICOV

Fotografii din arhiva GDM