12.02.2014
Moldova, Societate

Seminar pentru pedagogii și psihologii din învăţămînt

La sfîrșitul lunii ianuarie, în incinta Preturii sectorului Centru, cu acordul conducerii raionale a educaţiei, a avut loc un seminar pentru pedagogii și psihologii instituţiilor de învăţămînt, centrelor pentru copii și organizaţiilor, la tema „Aspectele importante în lucrul cu adolescenţii LGBT”.

Deseori, anume acești oameni – profesorii și psihologii – sunt capabili să vorbească deschis cu adolescenţii, decît părinţii lor adînciţi în muncă. Dar anume în această etapă de trecere a vieţii, copilul poate să descopere că este diferit de ceilalţi, și nu întotdeauna lumea înconjurătoare – prietenii, școala și nici chiar familia –  sunt în stare să înţeleagă și să accepte această deosebire. Profesorii și psihologii trebuie să ajute adolescentul să se determine cu aceea că el, ajungînd la disperare, să nu-și aducă prejudicii atît psihologice cît și fizice.

Moderatorul seminarului, conducătorul centrului comunitar – Natalia Esmanciuc și psihologul Centrului de Informaţii GENDERDOC-M, Svetlana Clivadă, au vorbit celor prezenţi despre homosexualitate și identitatea de gen, despre criteriile după care pot determina că adolescentul are probleme cu identitatea sa, după linia comportamentală, în cadrul colectivului sau printre prieteni, dacă își dau seama despre homosexualitatea lui. Multe din cele auzite au fost noi pentru participanţii la trening, întrucît în practică, psihologii care lucrează cu copiii, se limitează la cercul tradiţional de probleme care apar în perioada adolescenţei: hărţuirea în colectiv, violenţa în familie, influneţa familiei incomplete, familiile social-vulnerabile, și, desigur că, verificarea nivelului de dezvoltare intelectuală și fizică. În același timp, homosexualitatea, ca o sursă a problemelor adolescentine, este evitată, sau pur și simplu este ignorată.

Conform spuselor Nataliei Esmanciuc, participanţii la trening, iniţial nu puteau înţelege de ce au  nevoie de un trening la „așa” temă: ce fel de probleme sexuale au adolescenţii? – ei încă s-au copt ca să ajungă pînă la ele. Părerile s-au schimbat după un exemplu banal care a fost adus la începutul lecţiei. Iată, la prima vedere, un adolescent bravo din toate punctele de vedere, într-un anumit moment refuză categoric să mai frecventeze lecţiile de educaţie fizică. Posibil acest fapt a fost cauzat de homosexualitatea sa: atunci cînd se schimbă mai mulţi elevi în vestiar, băiatul – el totuși nu este un om matur care poate să-și controleze emoţiile – poate să aibă erecţie. El se rușinează de aceasta, se teme de glumele răutăcioase ele colegilor, posibil, chiar și de violenţă, ș.a. Ascultătorii au fost de acord că așa cazuri se pot întîmpla și obiecţii la tema seminarului nu au mai fost.

Publicul a mai prins viaţă, într-o oarecare măsură, chiar șocat atunci cînd au devenit martorii unui coming-out făcut de un tînăr prezent în sală, care s-a ridicat în picioare și a declarat: „Bună ziua, mă numesc Alexandru, am 23 de ani și sunt gay!”. Alexandru a povestit cum, descoperind faptul că se deosebește de ceilalţi, a trecut toate stadiile de cunoaștere a „bolii” sale: mai întîi a căutat informaţie pe internet, apoi s-a adresat psihologului Centrului GENDERDOC-M; cum s-a deschis mamei și prietenului cel mai bun, cum au perceput homosexualitatea lui cei apropiaţi. Mai tîrziu, Alexandru și-a împărtășit impresiile în urma seminarului: „Cînd am spus că sunt gay, cei prezenţi la început parcă s-au încordat, cîţiva oameni chiar „imperceptibil” s-au mutat mai în spate. În același timp, atmosfera a rămas prietenoasă. Participanţii la trening au pus multe întrebări, au mulţumit pentru explicaţii și au spus că seminarul îi va ajuta semnificativ în activitatea lor”.

La întrebarea: în ce măsură psihologii pentru copii și pedagogii sunt gata să aplice în practică cunoștinţele deprinse la trening, psihologul Centrului GENDERDOC-M, Svetlana Clivadă a răspuns: „Nu cred că toţi participanţii la trening erau gata exclusiv de pozitiv să primească cele auzite. Ei tot au nevoie de timp să înţeleagă cele auzite. În același timp, unii dintre ascultători deja posedau o oarecare informaţie, fiindcă printre cunoscuţii lor sunt persoane LGBT. Pînă cînd, în practica psihologiei copilului nu sunt anumite tehnici de lucru cu adolescenţii LGBT, însă dacă va apărea un incident cu un copil (va fi molestat, înjurat, maltratat fizic ), care, probabil este LGBT, specialistul va ști cum să reacţioneze, și cel mai probabil, va pune în practică cunoștinţele dobîndite la trening. O situaţie analogică aavut loc cu trei ani în urmă cînd am lucrat cu psihologi americani. Toţi trec de la stadiul de confuzie la gîndirea și asimilarea informaţiei. Cel mai mare plus al acestor treninguri este că acum, specialiștii sunt informaţi, și înarmaţi, să spunem așa.

Previous Următorul