04.10.2017
Moldova, Drepturile omului

Președintele Dodon, recunoscut vinovat de instigare la ură

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a emis o decizie la 25 septembrie curent prin care constată că prin unele declarații făcute, Președintele Igor Dodon a instigat la discriminare pe criteriu de orientare sexuală. Președintelui i s-a recomandat să aducă scuze publice și să fie mai responsabil față de declarațiile pe care le face. Decizia vine ca urmare a unei plângeri depuse de persoanele din comunitatea LGBT din Moldova, Angelica Frolov, Artiom Zavadovschi și Anastasia Danilova.

La baza reclamației depusă de membrii comunității LGBT stau declarațiile făcute de Dodon în cadrul unor emisiuni:

Pe 12 mai 2017: „Este foarte greu să fii președintele tuturor. Eu cred că președinte al tuturor trebuie să fie sau mut (…) Majoritatea cetățenilor, conform tuturor sondajelor, inclusiv măsurărilor noastre interne au încredere în președintele Republicii Moldova și (…) în instituția prezidențială. (…) Astăzi am avut întrevedere cu partenerii cu 30 și ceva, 40 de ambasadori, UE, CSI, SUA, China și cineva din ambasadorii țărilor membre UE mi-a spus. „Uite, peste o săptămână, două, vor fi niște proteste sau niște măsuri a minorităților sexuale în Chișinău”. păi probabil n-o să pot să-i reprezint nici acum, adică sunt sigur că n-o să pot să-i reprezint niciodată pe astfel de categorie. Ei toți sunt cetățeni ai Republicii Moldova”.

Iar pe 20 iunie într-o altă emisiune a declarat: „Referitor la ceea ce a spus doamna, că să fim reprezentanți la tot poporul, eu niciodată nu am încercat să divizez, dar sunt anumite principii, anumite categorii, anumite lucruri pe care eu nu le voi susține niciodată. Sunt patru lucruri principale care pentru mine nu pot fi negociate și discutate: 1) Aceasta ține de statalitatea Republicii Moldova(…); 2) eu sunt adeptul neutralității (…,1; 3) eu sunt adept al valorilor noastre creștine, eu consider că credința noastră ortodoxă stă la baza statalității Republicii Moldova. Da, sunt și alte culturi religioase, noi trebuie să-i respectăm absolut pe toți, dar 98 la sută sunt creștini ortodocși și lucrul ăsta … eu sunt categoric împotrivă, dacă va încerca cineva să spună, uite, haideți să înregistrăm minoritățile sexuale și așa mai departe. De aceea, cei care sunt pentru lichidarea bisericii, cei care sunt pentru înregistrarea minorităților sexuale, mă scuzați, dar eu nu voi fi reprezentantul d-stră și nu pot fi președintele d-stră”.

Petiționarii susțin că astfel de declarații ale unui președinte de țară sunt discriminatorii, instigă la ură, discriminare și dezbinare socială și nu trebuie să fie admise.

În schimb, Secretarul general al aparatului Președintelui menționează că declarațiile făcute de președinte în cadrul emisiunilor televizate indicate în plângere reprezintă opinia acestuia, care a fost exprimată în temeiul Legii cu privire la libertatea-de exprimare. Astfel, s-a menționat că legea dată protejează atât conținutul, cât și forma informației exprimate, inclusiv a informației care ofensează, șochează sau deranjează. Totodată, aspectul pretinsei instigări la discriminare care constă în îndemnarea și incitarea la ură, este fictiv, întrucât lipsesc acțiunile care s-ar încadra în definiția discriminării. De asemenea, se menționează că șeful Statului și-a exercitat dreptul constituțional stipulat în art 32 din Constituția Republicii Moldova, cu atât mai mult că art. 1 din Constituție prevede că Președintele se bucură de imunitate. El nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a depus un amicus curiae prin care a recomandat Consiliului să respingă excepția în ceea ce privește imunitatea Președintelui. or aceasta se aplică doar în exercitarea mandatului. CRJM a solicitat să se arate limitele libertății de exprimare și a îndemnat Consiliul să explice ce înseamnă discursul de ură și prin ce modalități se exprimă.

În urma deliberărilor și a studierii ce prevede legile din R. Moldova, dar și jurisprudența altor state, consiliul a stabilit o prezumție a instigării la discriminare pe criteriul de orientare sexuală. Or, declarațiile făcute au avut un efect de stigmatizare a persoanelor LGBT. Afirmațiile prin care persoanele LGBT se exclud din corpul cetățenesc prin refuzul afirmat de reprezentare a acestora în exercitarea celei mai înalte funcții reprezentative din stat, incitând la discriminare, ostracizare și la distanță socială.

Cu referire la imunitatea președintelui, Consiliul spune că declarațiile publice ale Președintelui Republicii Moldova nu sunt protejate de o imunitate absolută, fiind pasibile de examinare sub aspectul depășirii limitelor libertății de exprimare, ca aducând atingere demnității umane, principiului egalității în drepturi și principiul interzicerii  discriminării. Consiliul subliniază diferența dintre protecția acordată unui politician, inclusiv președintelui țării, cu privire la afirmații cu caracter politic și afirmații discriminatorii, or ultimele nu se bucură de protecție.

Astfel, Consiliul a decis că faptele constatate reprezintă instigare la discriminare pe criteriu de orientare sexuală. În acest context, Consiliul a recomandat Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon să aducă scuze publice pentru afirmațiile discriminatorii și instigatoare la discriminare pe criteriul de orientare sexuali. Totodată, să dea dovadă de mai multă responsabilitate în pozițiile sale publice și să se abțină de la declarații discriminatorii și instigatoare la ură.

Decizia este cu drept de atac.

Decizia Nr.73 17 by Cristina Straton on Scribd

Sursa: TV8.md

Previous Următorul