07.03.2018
Moldova, Societate

Fiecare femeie trebuie să simtă solidaritatea societății

În ajun de 8 martie Centrul de Informații Genderdoc-M a organizat un festival care cheamă societatea să se solidarizeze cu femeile. Potrivit organizatorilor, în ultimul timp, în Moldova au avut loc mai multe discuții fierbinți despre femeile din politică, femeile în maternități, femeile victime ale violenței și violului. Deseori acestea au fost atacate și blamate tot de femei. Prin urmare solidaritatea este ceea, ce lipsește cel mai mult pentru promovarea egalității de gen, susțin organizatorii evenimentului.

 Festivalul a început în data de 6 martie cu un club de discuții, în cadrul căruia nouă femei au ieșit în fața publicului pentru a-și povesti istoria și a vorbi despre importanța solidarității pentru grupul minoritar pe care-l reprezintă sau pentru ideile pe care le promovează.

Anastasia Danilova, directoarea executivă a GENDERDOC-M a spus că a înțeles cât de importantă este solidaritatea mai ales atunci când la marșurile LGBT au început a veni oameni din afara comnității. Până atunci oamenii din comunitate se simțeau singuri în lupta pentru egalitatea de drepturi.

„Scopul marșului este ca fiecare femeie care a suferit din cauza violenței fizice, fiecare femeie căreia i-a fost refuzată o funcție înaltă pe criteriu de gen, fiecare femeie care a trecut prin umilință în timpul nașterii, fiecare femeie care a fost judecată pentru că iubește o persoană de același gen, fiecare femeie care este discriminată din cauza că este femeie, ne poate vedea împreună și poate simți solidaritatea și puterea oamenilor. Pentru că uniunea oamenilor este întotdeauna  însoțită de o energie deosebită. În acest moment simți că nu mai ești singură în fața problemei. Înțelegi că este cineva care poate veni alături și spune: „sunt aici pentru a te susține, sunt aici pentru că nu sunt indiferent, iar cauza pentru care lupți este o valoare și pentru mine”, a declarat Danilova.

Activista civică, Alina Andronache, a povestit în discursul său, că este condamnată adesea de societate pentru că își ia copilul la serviciu și la evenimente publice : „Am fost învinuită că sunt o mamă rea, că nu mă gândesc la copilul meu, că îmi expun copilul, că îl folosesc pe post de accesoriu de a mă promova și a ieși în evidență. Și eu nu înțelegeam de ce, dacă copilul meu este cel mai fericit când are brațele și sânul mamei non-stop.”

Potrivit Alinei, mulți reprezentanți ai societății civile au standarde duble când e vorba de egalitatea de drepturi: „Nu poți fi feministă și lupta pentru drepturi egale, doar atunci când vrei tu, când îți convine, ori când ai timp. Ori lupți pentru drepturile cuiva, ori nu lupți deloc.”

”Eu nu condamn femeile care stau acasă în concediul de îngrijire a copilului,  eu le respect prea mult. Este foarte greu să stai trei ani acasă cu copilul. Este foarte greu să renunți la tot ceea ce te reprezenta cândva și să te dedici copilului. Dar asta nu înseamnă că cele care decid să nu stea în concediul de îngrijire a copilului trebuie blamate. Asta înseamnă că atunci când noi vedem că cineva iese din aceste tipare pe care noi le impunem femeii sau bărbatului, ar trebui susținut sau măcar acceptat, respectat și nu blamat. A lupta pentru drepturile femeilor înseamnă a fi solidar/ă cu cele care gândesc diferit de tine”, a conchis Alina Andronache.

Loretta Handrabura, fosta vice-ministră a Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova a vorbit despre importanța versiunilor feminine pentru funcții și ocupații:  „Am insistat în 2009, când am devenit vice-ministru și tăblița a fost pusă- „vice-ministră”. Comentarii, anecdote. Nu mă interesa. Eu știam că este norma limbii române. Limbajul este putere”.

Vorbitoarea a mărturisit că a trecut prin stări foarte deranjante atunci când alți doctori în știință o apostrofau: „Cineva credea că eu mă joc cu artificii la modă. Nu eram prin proiecte nici pe departe. Eu insistam pe anumite lucruri pentru că nu vă puteți da seama de forța limbajului. Am luat la puricat clasificatorul cu toți termenii de nume de funcții, pornind de la președintele țării până la studii medii. După ce am mers termen cu termen verificând în trei surse, dicționarul explicativ al limbii române- ediția 1998, dicționarul ortografic, orto-epic și morfologic și dicționarul de cuvinte recente din 2013, surpriza a fost că 99.9 la sută dintre toate numele de profesii, ocupații și funcții masculine au corespondent feminin.”

La finalul discursului, Handrabura a încurajat publicul ca de azi înainte să folosească formele de feminin ale funcțiilor și ocupațiilor.

Printre oratoare a fost și Irina Revin, o femeie din mediul de afaceri, care are dizabilități. Femeia a povestit despre descurajările de la începutul carierei sale:

„Pentru mine a fost foarte dureros, pentru că în pimul rând femeile îmi spuneau că nu voi reuși și trebuie să-mi știu locul și să nu mă bag acolo unde este un imperiu al bărbaților, că nu voi avea destul efort și energie pentru a depăși aceste stereotipuri. Că acolo e o lume de rechini și eu sunt așa mică, fragedă. Nu voi realiza potențialul de care cred că dispun. Și asta probabil că mi-a dat efort, a fost un imbold să văd dacă voi învinge, voi reuși, sau nu”.

Femeia a accentuat importanța solidarității și susținerii pentru o societate sănătoasă: „Pentru mine nu este doar un marș al femeilor care vor să fie solidare înre ele, pentru mine este un marș de solidaritate a societății, care spune clar că noi suntem personalități.”

Natalia Duminică,  activista care luptă pentru drepturile persoanelor de etnie rromă a vorbit despre stereotipurile care sunt educate, în continuare, de mass-media. Atât presa, cât și forțele de ordine continuă să menționează caracterul etnic al infracțiunilor.

Paula Cerescu a vorbit despre „ageism” – discriminare pe criteriu de vîrstă, din cauza căreia suferă atât persoanele tinere, care încearcă să se angajeze în câmpul muncii, cât și persoanele în etate, care sunt eliminate prea devreme din viața socială.

Bloggera și prezentatoatea TV, Diana Guja a vorbit despre stereotipurile și pietrele virtuale  de care s-a ciocnit după ce i-a permis fiicei de 12 ani să plece să locuiască în altă țară, departe de ea, dar împreună cu tatăl fetei.    

Veronica Teleuca, Coordonatoare a Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie” a vorbit despre statistici îngrijorătoare privind violența în familie. „Anul trecut, 27 de femei au decedat în urma violenței în familie, adică 2 femei pe lună”. Teleucă a mai adăugat că în toate cazurile de violență împotriva femeii, acestea sunt blamate de societate, începând cu rudele, asistentul social și terminând cu polițistul, medicul și instanțele de judecată.

„Solidaritatea între femei este la început de cale, probabil pentru că există foarte multă concurență între femei. Pentru că femeile noastre având o misiune foarte „nobilă” de a cuceri un bărbat, a avea o casă, o familie, celelalte femei din anturaj sunt considerate cumva rivale. La asta se adaogă faptul că suntem o comunitate foarte închisă. Cazurile demonstrează că nouă ne este foarte greu să ieșim din zona noastră de confort și să fim solidare indiferent de circumstanțe”, a declarat Teleuca.

Festivalul „Solidarității între femei” va dura trei zile, în care se vor organiza diverse evenimente și se va încheia cu marșul „Solidarității între femei”, care va avea loc în data de 8 martie.

Doina IPATII

Previous Următorul