22.01.2014
Moldova, Societate

Anunţuri recunoscute discriminatorii

Legea funcționează: anunțul cu privire la faptul de a nu furniza servicii de web-design organizațiilor LGBT a fost recunoscut ca fiind discriminatoriu.

Discutarea și adoptarea ulterioară a Legii cu privire la egalitatea de șanse a provocat mai multe dispute și certuri. Însă adoptarea ei, la sigur va continua să „arunce în aer” societatea moldovenească, forțînd-o treptat să-și schimbe modul de abordare și însăși înțelegerea toleranței.

Are conținut discriminatoriu, înseamnă că încalcă legea

În luna decembrie a anului 2013, Centrul de Informații „GENDERDOC-M”, a înaintat Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, o petiție, din cauza unui anunț discriminatoriu care a apărut pe pagina de internet whitespace.md. Activiștii pentru drepturilor omului susțin că administrația studioului omonim de creare a site-urilor, a încălcat legea cu privire la asigurarea egalității, creînd o listă a celor cu care refuză să lucreze.

Varianta inițială a anunțului studioului Whitespace suna în felul următor: „Noi nu colaborăm cu producătorii și distribuitorii de alcool, tutun, cu organizațiile religioase, cu gay-ii, cu „Al-Qaeda” și cu admiratorii lui Stas Mihailov”.

Explicînd motivul pentru care ne-am adresat Consiliului, directorul executiv al „GENDERDOC-M” – Anastasia Danilova a remarcat că o astfel de listă limitată este o discriminare directă pe motiv de orientare homosexuală, convingeri religioase și opinii. Activista în domeniul drepturilor omului a mai declarat că, indiferent de punctele de vedere și caracteristicile personale ale clienților, inculpatul ar trebui să fie interesat în menținerea încrederii la nivel profesional. Cu toate acestea, designerii web, discriminează potențialii clienți din mai multe motive, refuzîndu-le accesul la serviciile de creare a site-urilor.

Fiind de acord să meargă la concesii, deja după prima ședință cu privire la plîngereaînaintată Consiliului, reprezentanții studioului au încercat să-și corecteze anunțul. Totuși, ei au schimbat doar forma de prezentare, dar sensul a rămas același. În urma redactării, anunțul sună așa:

„Noi nu colaborăm cu organizațiile ce activează în următoarele domenii:
producătorii și distribuitorii de alcool și tutun,
organizațiile religioase,
organizațiile ce susțin minoritățile sexuale și naționale,
organizațiile caritabile.

Noi restrîngem cercul de clienți din simplele motive: nu considerăm necesar să promovăm produse nocive pentru populația țării, sau nu avem suficiente cunoștințe în domeniul dat.

Dacă dumneavoastră reprezentați o companie cu o altă activitate, noi cu atenție vom studia obiectivele voastre. ”

Chiar dacă tonul anunțului a devenit puțin mai „binevoitor”, abordarea discriminatorie s-a păstrat. De aceea, membrii Consiliului au recomandat de a se revizui și această opțiune de adresare către potențialii clienți, subliniind că lista de organizații cu care nu doresc să lucreze, de fapt, conține excepții, prin urmare, discriminează anumite grupuri. Consiliul a mai menționat că noul anunț limitează accesul la serviciile web-design după mai multe caracteristici protejate din punct de vedere legal: orientare sexuală, religie și naționalitate.

La rîndul său, pîrîtul, Anatol Topal, fiind menționat ca directorul studioului în secțiunea „Contacte” de pe site, a explicat că nu a avut intenția să discrimineze pe nimeni pe motiv de naționalitate. După spusele sale, principala limbă de comunicare în companie este limba rusă. Toată documentația și toate proiectele se desfășoară în această limbă, cu toate că angajații cunosc și multe alte limbi, inclusiv româna. De asemenea, la dorința clientului, informația este tradusă și în limba de stat.  În același timp, traducerea este făcută de către alte companii, însă nu de birourile de traduceri, unde, după părerea inculpatului, nu se ia în considerație specificul terminologiei folosite. Din același motiv, site-ul companiei există doar într-o singură limbă, o traducere calitativă a sa fiind aproape imposibilă, consideră Anatol Topal.

În privința discriminării în bază de orientare sexuală și apartenență religioasă, pîrîtul a declarat că din cauză că orice colaborare presupune și îndeplinirea unui volum de muncă de pregătire, care, cel mai frecvent, nu este plătită, compania „încearcă să nu piardă timpul și nu lucrează cu organizațiile cărora nu le poate ajuta, și care nu au un plan pe termen lung de dezvoltare a businessului său” (această declarație este mai mult decît dubioasă – red.).

Astfel, administrația studioului a împărțit clienții în două categorii: „1. Clienții care produc bunuri, sau propun servicii, însă nu se potrivesc companiei noastre, fiindcă noi considerăm că ceea ce promovează ei este nepotrivit, de exemplu: alcoolul și producția de tutun, care sunt dăunătoare pentru sănătatea umană, de aceea, noi cu astfel de clienți nu lucrăm. 2. Clienții despre care cunoaștem puține și cărora nu le putem ajuta, deoarece nu cunoaștem specificul lor. De regulă, aceste companii nu produc bunuri și servicii reale. Aceștia includ organizațiile religioase, minoritățile sexuale (această declarație la fel nu are nici un motiv întemeiat – red.), grupurile închise sau fan-cluburile actorilor sau celebrităților. În studio nu lucrează specialiști care promovează producția de acest fel, de aceea cu aceste categorii de cetățeni noi nu lucrăm. Am pus anunțul pe site pentru a reduce numărul de adresări din partea acestor două categorii.

În același timp, pîrîtul a adăugat că compania analizează relațiile cu clienții săi exclusiv prin prisma businessului, eficacității colaborării și a serviciilor profesioniste pe care compania le poate oferi, iar atitudinea angajaților în această petiție nu estemenționată.

Din punctul de vedere al juriștilor

Și pe primul, și pe al doilea anunț al redacției, publicat pe site-ul studioului Whitespace, desigur că membrii Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, le-au considerat discriminatorii, iar petiția înaintată – întemeiată. În decizie era subliniat că în conformitate cu legea, discriminarea reprezintă „orice diferență, excepție, limitări sau preferințe în drepturile și libertățile fundamentale ale individului sau a unui grup de persoane, la fel și susținerea unui comportament discriminatoriu, bazat pe motive reale (rasă, culoarea pielii, naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vîrstă, dizabilități, opinii, apartenență politică, și oricare alte semne de acest fel)”. Anume din acest motiv, inculpatului i s-a propus să corecteze adresarea către potențialii clienți. Pentru îndeplinirea recomandărilor, au fost acordate zece zile.

De fapt, pînă la întîi februarie, compania trebuia deja să schimbe textul, însă chiar și după două săptămîni (14 februarie) anunțul discriminatoriu încă era afișat pe site.

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității de șanse nu are posibilitatea într-un mod anume să pedepsească inculpații, dacă aceștia au comis un act de discriminare și nu au putut demonstra, că el nu avea un caracter discriminatoriu. Totodată, agenția de stat poate înainta autorităților competente o cerere pentru a iniția un caz împotriva funcționarilor, care au permis acțiuni discriminatorii în activitatea lor.

În dependență de diverse condiții, pedepsele pentru persoanele care nu au respectat legea cu privire la asigurarea egalității vor fi diferite. În cazul studioului de web-design, cel mai probabil că se va lua în considerație că au fost comise forme grave de discriminare (aici se poate observa și susținerea discriminării prin intermediul Mass – Media; și discriminarea persoanelor după unul sau mai multe criterii; și discriminarea comisă de către două sau mai multe persoane; discriminarea înfăptuită de două sau mai multe ori; și discriminarea îndreptată împotriva unui grup de persoane). În acest caz, sancțiunile pot ajunge pînă la 60 de mii de lei pentru persoanele juridice. Pe lîngă aceasta, pîrîtul va fi obligat să șteargă anunțul discriminatoriu.

Dar cum este corect?

Luînd în considerare că pîrîtul a insistat la păstrarea listei și a cerințelor sale, membrii Consiliului nu doar i-au recomandat să rectifice anunțul, aducîndu-l în conformitate cu legea, dar i-au explicat că acest lucru trebuie făcut.

În special, accentul ar trebui să fie pus nu pe criteriile și caracteristicile potențialilor clienți, dar pe domeniile în care studioul se specializează. Cu alte cuvinte, în locul listei restrictive, pîrîtul trebuie să ofere potențialilor clienți o posibilă listă de domenii specifice în care studioul său este gata să lucreze. Consiliul explică, că o astfel de formă de adresare, pe o parte, va da de înțeles clienților, pentru cine studioul îndeplinește web-design, și pentru cine nu. Pe de altă parte, nu vor fi încălcate normele impuse de Constituție, de Legea cu privire la asigurarea Egalității, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În mod evident, acuzațiile de discriminare și în special, pe astfel de lucruri aparent inofensive, pot să nu-i placă cuiva. Dar fiecare om trebuie să fie conștient de următorul lucru: în fața legii, toți suntem egali. Pe fiecare ar trebui să-l „oprească” înțelegerea și conștientizarea a aceea că nu poți să faci tot ce dorești. Și toată lumea are dreptul să fie deservit în mod corespunzător și frumos, să fie angajat, să fie ascultat…

Dacă ar fi să luăm anunțul studioului Whitespace, atunci aici, se pară că administrația companiei, în mod intenționat a batjocorit anumite grupuri de potențiali clienți, subliniind atitudinea de desconsiderare față de ei. Anatol Topal de fapt, a confirmat faptul că convingerile sale personale sunt mai presus decît interesele profesionale și economice ale echipei. În același timp, nici ei, nici subalternii lor nu doresc să-și sporească nivelul de cunoștințe. Și dacă nu este nevoie de  „specificul unor clienți” ai studioului pentru proiectarea site-urilor, atunci aceasta încă o dată subliniază dorința lor de a-și bate joc, de a face haz, și de a se situa mai presus decît alții.

Și încă ceva. Situația dată nu poate fi numită o restricție, cum pot să creadă unii adversari ai toleranței. Studioul nu va fi obligat să lucreze cu clienții „nedoriți”, nu va fi obligat să „îndrăgească” gay-ii sau pe cei care se dau în vînt după muzica pop modernă. Însă pînăcînd, nimeni nu a anulat regulile de etichetă, comunicarea politicoasă și tacticoasă, care vă ajută frumos (inofensiv) să-i refuzați pe cei cu care nu doriți să contactați.

Probabil că aceasta și este cheia care deschide  poarta într-o lume fără discriminare. Însă nu fiecăruia ea îi este dată „fără luptă și pierderi”, de aceea încă nu o dată vom auzi despre pedepse pentru cei care nu doresc să păstreze „o distanță tolerantă”.

Decizia Consiliului pentru prevenirea discriminării și asiguirarea egalității

Previous Următorul