24.06.2020
Moldova, Pride

Angela Nagîț: „Un zvon de pe rețelele de socializare poate reduce la zero munca unei echipe de medici.”

În cadrul festivalului Moldova Pride 2020, Centrul de Informații Genderdoc-M a oferit trei premii persoanelor care au promovat activ, pe parcursul anului, egalitatea LGBT+ și au contribuit la dezvoltarea mișcării LGBT+ locale.

Unul dintre premii i-a fost oferit medicului Angela Nagîț, pentru contribuție esențială în promovarea unui mod sănătos de viață, profesionalism şi implicarea activă în domeniul reducerii riscului transmiterii HIV în rândul membrilor comunității LGBT+ din Moldova.

Angela Nagîț este medic infecționist, şefa secției Terapie Antiretrovirală din cadrul Instituției Medico Sanitară Publică Spitalul de Dermatologie și Boli Comunicabile. În spatele titlului oficial al premiului înmânat este un mare mulțumesc, din suflet, din partea beneficiarilor Centrului de Informații Genderdoc-M. Sănătatea beneficiarilor care trăiesc cu HIV se datorează în mare măsură profesionalismul acestui medic, disponibilității de a răspunde de sute de ori la aceleași întrebări, și faptului că este un om extraordinar de bun, în care toată lumea are încredere.

Angela Nagîț lucrează zi de zi la spital, unde tratează pacienți cu boli oportuniste, care pun în pericol viața pacienților cu HIV. Unii dintre acești pacienți ajung în stare gravă în secția pe care o administrează doamna Nagîț. Acolo, în echipă, ei luptă pentru viață.

În Republica Moldova, conform datelor statistice din 1 ianuarie 2019, erau înregistrate oficial 13.697 cazuri de infecție cu HIV, din aproximativ 17.000 estimate. Prin urmare, în afara muncii colosale care se face pentru tratarea pacienților, atât statul, cât și societatea civilă are de muncit la depistarea cazurilor nedocumentate, pentru a oferi acestor oameni șansa să primească tratament antiretroviral și să rupă lanțul infectărilor.

Acesta este un motiv din care, în afara orelor de muncă, Angela Nagîț colaborează cu organizațiile societății civile. Astfel, ea poate fi mai aproape de potențialii beneficiari de PrEP și pacienții care trăiesc cu HIV. Medicul se întâlnește săptămânal cu beneficiarii la sediul Centrului de Informații Genderdoc-M, pentru a nu-i incomoda cu vizitele la spital și a le reduce din anxietatea comunicării cu oameni necunoscuți într-un mediu străin. Alte motive sunt frica că cineva ar putea afla despre statutul lor HIV sau despre orientarea lor sexuală.

Organizăm aceste întâlniri la sediul organizației pentru că mai există o stigmă puternică a persoanelor HIV pozitive. Avem întâlniri cu persoane care se depistează primar, cu persoanele care prelungesc tratamentul sau persoane din grupurile de risc, care vor să administreze tratamentul profilactic PrEP. Cu unii dintre beneficiari ne întâlnim pentru a discuta rezultatele analizelor și a decide asupra schemei de administrare a tratamentului. Alți beneficiarii solicită întâlniri pentru a discuta despre cât de eficace este tratamentul, ce înseamnă infecțiile oportuniste. Cu unii discutăm despre  necesitatea PrEP și chiar despre COVID-19 acum. Vor să știe cum se pot proteja, unde se pot adresa. Discutăm inclusiv despre confidențialitatea tratamentului, despre costuri. Oamenii mă întreabă dacă nu există riscul că le va fi divulgată orientarea sexuală și eu îi asigur că sunt în siguranță, a spus Angela Nagîț.

Rolul unui medic în aderența pacientului la tratament este foarte mare, iar în cazul pacienților care trăiesc cu HIV poate fi decisiv, ținând cont de faptul că e vorba de un tratament care trebuie administrat toată viața și nu se recomandă să fie întrerupt.

Aderența înaltă este cheia succesului, explica Angela Nagîț.  „Aceasta depinde de mai mulți factori. Regimul de tratament, starea sănătății, factorul social și psihologic, factori individuali, factori legați de relația pacient-medic, confesiunea religioasă. Pentru a spori aderența, medicii trebuie să folosească metode noi, orientate spre pacient, să țină cont de toate aceste particularități. Tratamentul centrat pe pacient, presupune înlăturarea tuturor impedimentelor existente sau potențiale și găsirea soluțiilor pentru implicarea altor specialiști - cum ar fi psihologi, asistenți sociali.

 Medicul afirmă că, datorită campaniilor de comunicare din ultimii ani, pacienții cu HIV sunt tratați cu mai mult respect de către personalul medical.

Fenomenul discriminării se mai întâlnește în țara noastră, însă este o diferență mare în comparație cu anii precedenți, datorită faptului că a crescut accesul la informație. Sunt numeroase campanii care informează despre persoanele HIV pozitive. Partea bună este că aceste persoane și-au deschis fața și asta a ajutat la o înțelegere mai clară a maladiei și contribuie la destigmatizare. Atât medicii, cât și societatea înțelege că persoanele HIV pozitive sunt oameni obișnuiți, iar HIV nu este altceva decât o infecție cu evoluție cronică. Acum nu mai aud despre cazuri în care persoanelor care trăiesc cu HIV li se refuză ultrasonografia, precum cum auzeam în anii precedenți. Mă întâlnesc tot mai rar cu situații de discriminare”, a spus medicul.

Ținând cont de vulnerabilitatea pacienților HIV pozitivi în fața pandemiei, au apărut provocări în munca medicilor din secția Terapie Antiretrovirală, precum și în informarea pacienților și potențialilor beneficiari, totuși nimeni nu a fost nevoit să-și întrerupă tratamentul.

Au apărut dificultăți legate de deplasare, de organizarea de întâlniri. Atât personalul medical, cât și pacienții sunt stresați. Încercăm să răspundem la întrebări și prin poșta electronică, Viber și telefon, prin intermediul lucrătorilor sociali. Încercăm să rezolvăm problemele la distanță.

Pacienții cu statut HIV pozitiv își iau medicamentele o data în 3-6 luni. Dacă nu sunt probleme de aderență la tratament, acum îi oferim pacientului medicamentele necesare pentru o perioadă mai îndelungată, să nu fie nevoit să se deplaseze suplimentar. Mă bucură faptul că, în situația de pandemie, în care oamenii aveau interdicția de a ieși din multe localități, am reușit să le ducem acasă medicamentele, cu ajutorul lucrătorilor sociali. Astfel nimeni nu a fost nevoit să întrerupă tratamentul antiretroviral sau cel profilactic.

Am întrebat-o pe doamna Nagîț cum reușește să-și păstreze entuziasmul și motivația, în condițiile actuale de pandemie, în care medicii din Republica Moldova nu sunt suficient protejați ori remunerați pentru munca colosală pe care o fac.

Mă bucură toate cazurile de infecții oportuniste tratate. Atunci când ni se aduc pacienți, despre care se crede că nu se mai poate face nimic, dar ei înving totul și supraviețuiesc. Toți pacienții care vin aduși pe targă și pleacă acasă pe picioarele lor, sunt motiv de bucurie și motivație. Mă bucură fiecare femeie însărcinată care naște un copil sănătos și fiecare pacient care pleacă acasă cu răspunsuri la toate întrebările pe care le-a avut și devine aderent la tratament.

Dar, periodic, romantismul profesional se ciocnește inevitabil de realități care te demoralizează.

Mă demotivează situațiile în care nu pot face nimic și pacientul decedează, ori situațiile când lucrez mult cu pacientul și el renunță oricum la tratament. Când pacientul nu depune efort să trăiască. Cel mai mult mă epuizează pacienții care neagă existența virusului. E nevoie de foarte mult timp și efort pentru a-l convinge să înceapă tratamentul. Dar după tot efortul pe care îl depune, este suficient să apară vreun zvon de la prieteni, ori vreo informație în rețele de socializare și oamenii încep a le distribui rapid. Dacă nu găsesc imediat răspuns la anumite întrebări, le crește încrederea în mit. De asta este foarte important ca oamenii să aibă acces la informație veridică. Sunt persoane la care mergea totul bine, dar vin peste 5-6 ani și descoperim că au abandonat tratamentul din cauza unor informații false de pe rețele de socializare.

Din acest motiv, explică Angela Nagîț, munca de informare este foarte importantă. Atunci când oamenii nu au suficient acces la informație veridică, munca medicilor este redusă la zero de falsurile distribuite pe Internet.

„Este important să se facă, în continuare, campanii de informare, inclusiv printre lucrătorii medicali. Să li se ofere oamenilor mai mult acces la testele HIV și respectiv să se depisteze cât mai multe persoane dintre cele infectate. Informarea este importantă și pentru lupta cu discriminarea persoanelor care trăiesc cu HIV, astfel încât acestor oameni să nu le mai fie frică să se adreseze pentru servicii, să nu rămână anonimi și vulnerabili în fața maladiei”, a spus Angela Nagîț.

 

Doina IPATII

Foto GDM

Previous Următorul